La Timișoara, schimbarea managerilor din spitale a început înainte de epidemie. Practica PSD de a-i lăsa în interimate lungi a dat Partidului Național Liberal ocazia de a controla situația când a ajuns la guvernare și de a-i schimba pe managerii agreați anterior de alte partide. Schimbarea s-a făcut ca de obicei: fără o analiză a manageriatului, fără formalități serioase de predare primire și tot pentru interimat.
În finalul lui noiembrie 2019, un Ordin al Ministrului Sănătății circulat pe WhatsApp anunța eliberarea din funție a doctorului Marius Craina (foto), manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brânzeu” din Timișoara.
Cum se întâmplă de obicei, persoana în cauză încă nu primise documentul, cum a reieșit din iscodelile jurnaliștilor. În fine, demiterea a avut loc fără explicații din partea ministrului Victor Costache, dar cu vâlvă, fiindcă au ieșit să protesteze câteva zeci de angajați ai spitalului, pe motiv că Marius Craina era un conducător bun și omenos.
Primarul Nicolae Robu, șeful zonal al PNL, a explicat: „Marius Craina e bun, profesional, medical, din toate punctele de vedere, dar are o mare problemă: nu e liberal”. Socotit potențial candidat la funcția de primar din partea PSD sau Pro România, doctorul mai avea o parte vulnerabilă: era interimar.
În locul lui a fost înșurubat un tânăr liberal, Raul Pătrașcu, fost membru PLUS, chimist la bază, absolvent de medicină în 2019, caracterizat de același Nicolae Robu ca „ demn de toată încrederea. L-am văzut, de când este în PNL, ca fiind un om harnic și cinstit. (…) Să fie limpede: toți șefii interimari din județul Timiș vor fi schimbați. Noi îi schimbăm pe toți, să fie clar, toți cei puși interimar pe funcții vreau să îi schimbăm. Toți cei numiți politic, toți. Între două persoane la fel de bune, dar unul din echipa noastră, unul din echipa adversă, îl preferăm pe cel din echipa noastră”. Clar ca bună ziua!
Așa a început, la figurat, „Spânzuratoarea”, un joc demodat pe care copiii de azi nu îl mai joacă, însă îl practică politicienii. Lucrurile s-au complicat când a început epidemia. Încă din martie a.c. erau semne că directoarea Direcției de Sănătate Publică (DSP) Timiș, Cornelia Malac, nu face față provocărilor COVID-19.
Ea a devenit celebră prin incapacitatea de a lega două fraze într-o hazoasă conferință de presă. După acest episod, nici spatele politic, nici pilele soțului și ale cumnatului, membri PSD, nu au mai putut-o salva. A fost înlocuită cu Mariana Rădulescu, o juristă gureșă, care a reușit să se certe cu toată lumea, când, în plină epidemie, era nevoie de cap limpede și de echilibru.
După o lună, „Spânzurătoarea” a funcționat și a fost demisă și ea. În locul Marianei Rădulescu a venit la începutul lui aprilie pe funcția de director executiv, prin ordin de ministru, Mihaela Daniela Valcovici, cardiolog. Să menționăm că pozițiile au fost și au rămas interimare.
Demiterea Marianei Rădulescu are o poveste mai lungă. La începutul lui aprilie a izbucnit scandalul celor zece bebeluși infectați la Maternitatea Odobescu și, odată cu ei, a unui număr de cca.30 de cadre medicale și paciente.
Toate bâlbâielile legate de caz și aruncarea responsabilității dintr-o parte în alta (teste întârziate, lipsa unor filtre la internare, absența echipamentelor etc.) au adâncit confuzia, iar rezultatul a fost demiterea nu numai a directoarei DSP Timiș, ci și a managerului Spitalului Clinic de Urgență Timișoara, Olimpia Oprea. Domnul Robu, ca președinte al PNL, și-a apărat colega de partid și i-a afurisit pe cei de la DSP pentru care cuvântul „ticăloșie” a fost printre cele blânde.
___________________________________________________________________________
CITEȘTE ȘI:
Politizarea spitalelor sub pretextul luptei cu COVID-19
Ping-pong cu oameni la conducerea DSP Caraș-Severin
Detaşarea care a lăsat DSP Galaţi fără conducere
PSD și PNL și-au smuls din mâini șefia spitalelor din Argeș
Cel mai mare spital din județul Hunedoara, lovit de epidemia politică de patru ani
La Arad, COVID-ul a „ras” mai mulți șefi din sistemul sanitar
___________________________________________________________________________
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a fost însă inflexibil, reproșând lipsa colaborării dintre cele două instituții. Dealtfel, povestea bebelușilor infectați s-a lăsat și cu un dosar penal. Schimbarea Olimpiei Oprea cu Daniel Malița, șeful Laboratorului Clinic de Radiologie și Imagistică Medicală, pus interimar, nu a fost dificilă, fiindcă mandatul Olimpiei Oprea tocmai se încheiase pe 24 aprilie.
Urma să primească un interimat de șase luni, dar n-a fost să fie. În 2016, numirea ei la conducerea Spitalului Municipal s-a făcut nu altfel decât politic: pesedistului i-a luat locul liberala.
Pentru marele public, cea mai șocantă schimbare la vârful managementului a fost încetarea mandatului Voichiței Lăzureanu (PSD), actual manager al Spitalului de Boli infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara.
Mult lăudat pentru performanța vindecărilor a aproximativ 500 de pacienți infectați cu virusul SARS-COV2, spitalul părea netulburat de controversele din alte clinici. Situația a fost lămurită pentru presă de noul manager interimar, fost director medical, Cristian Oancea:„„Mandatul doamnei director a expirat și nu mai putea fi numită, iar eu mi-am depus dosarul pentru concurs. Am fost numit director interimar, iar Voichița Lăzureanu este director medical”.
O rocadă, cu binecuvântare politică bilaterală. Iritați de preluarea deciziei administrative de la nivel local și județean, la nivel de minister, parlamentarii PSD-ALDE-Pro România au modificat articole din propunerea PNL privind Starea de Alertă, pentru a trece din nou spitalele sub autoritatea locală.
Cu mulți primari și președinți de consilii județene rezultați din alegerile trecute, PSD și PNL își vor disputa în continuare funcțiile tuturor instituțiilor, vor tăia și spânzura după interese politice sau personale, ignorând criteriile de competență, corectitudine, experiență managerială etc. Pandemia a fost revelatorul consecințelor nefaste ale numirilor politice în instituțiile statului.
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
Secțiunea pentru atașamente
