Trebuie UE să primească și refugiați din Rusia? „Da, dacă își respectă principiile”

Data:

spot_img

Mobilizarea militară parțială, decretată de Putin, prin care circa 300.000 de bărbați peste 18 ani urmează să fie înrolați în armată și trimiși să lupte în Ucraina a făcut ca zeci de mii de persoane să fugă în Rusia, din 21 septembrie.

Cei mai mulți ruși au plecat spre țări care nu le cer viză pentru intrarea pe teritoriul lor, cum ar fi Turcia, Armenia, Azerbaidjan sau Serbia. Totuși, unii s-au îndreptat și spre Finlanda și ar dori să meargă și în alte țări din UE.

Dar, fuga din Rusia vine în contextul în care, în Uniunea Europeană, se discută despre interzicerea sau limitarea vizelor turistice pentru cetățenii ruși, ca parte a sancțiunilor aplicate Moscovei după invazia armată din Ucraina.

Citește și: 7.000 de dolari, pentru un bilet de avion. Bărbații ruși fug de mobilizarea lui Putin

Comisia Europeană a propus pe 6 septembrie suspendarea integrală a Acordului UE de facilitare a eliberării vizelor cu Rusia, ceea ce înseamnă că cetățenii ruși nu vor mai avea acces privilegiat în statele Uniunii Europene și vor avea de urmat un proces mai lung, mai scump și mai dificil de solicitare a vizelor. 

Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, care au restricţionat deja acordarea de vize pentru ruşi, au cerut și celorlalte țări membre să facă la fel, însă Germania, Finlanda şi Comisia Europeană s-au opus. Procedura nesimplificată, care limitează intrarea, dar nu o interzice, a fost adoptată și de către Elveția.

Citește și: Germania respinge solicitarea de a nu li se mai acorda ruşilor vize turistice în UE

Noua Cortină de Fier din Europa

O delegație a Comisiei LIBE (Libertăți civile, justiție și afaceri interne) a Parlamentului European a vizitat între 21 și 24 septembrie București și Isaccea, pentru a discuta despre modul de implementare a directivei privind protecția temporară, în contextul primirii pe teritoriul țării noastre a refugiaților din Ucraina.

Comisia pentru libertăți civile a analizat modul de aplicare a protecției temporare pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina.

Prezentă la București, europarlamentara din Estonia Yana Toom (grupul Renew Europe) a menționat că nu trebuie creată o nouă Cortină de Fier între Europa și Rusia, prin care să fie interzis total accesul cetățenilor ruși în Uniunea Europeană, în contextul în care nu toți sunt susținători ai lui Putin și majoritatea pleacă tocmai din cauza represiunilor regimului dictatorial de la Kremlin.

„Eu sunt din Estonia, vorbesc rusește și am rude în Rusia. Am văzut știrea că biletele de avion s-au terminat ori s-au scumpit extrem de mult. Multe site-uri sunt pline de sfaturi unde poți pleca dacă ai viză și unde dacă nu ai. De asemenea, unde poți pleca dacă ai pașaportul pentru extern sau doar pe cel intern.

Rușii au două pașapoarte, unul pentru deplasări pe teritoriul federației, celălalt pentru a merge în străinătate. Și pe acesta din urmă îl deține doar 26% din populația Rusiei. Din restul de 74%, jumătate nu au ieșit niciodată în viața lor din județul în care locuiesc”, a menționat Yana Toom.

Europarlamentara a arătat că europenii vorbesc permanent de valori, de principii, vrem să demonstrăm că suntem mai buni.

„Pe de altă parte, încercăm acum să ridicăm o nouă Cortină de Fier, să fim cinstiți. Decizia Poloniei și a statelor baltice de a suspenda vizele turistice pentru ruși este una proastă, căci reprezintă o încălcare a Codului Schengen, care este o lege europeană.

Potrivit codului Schengen, dacă o persoană reprezintă un risc de securitate, trebuie să analizezi situația individual. «Această persoană reprezintă un risc de securitate». Dar dacă aplici această catalogare la grămadă, pentru 144 de milioane de ruși, încalci codul Schengen”, a avertizat, de la București, eurodeputata din Estonia.

Citește și: Cum vrea Kremlinul să ne convingă că Vestul este vinovat

Putin nu va fi dat jos de cetățeni, e o iluzia

Spațiul Schengen cuprinde 22 de state ale UE. Dar, afirmă Yana Toom, practic, patru state membre au decis că vizele eliberate de alte 18 state membre nu sunt valabile.

De aceea, a menționat politiciana, Finlanda, țara europeană cu cea mai mare graniță comună cu Rusia, nu a acceptat propunerea premierului polonez de a interzice total accesul rușilor în țară. Yana Toom a explicat că a trimis deja o scrisoare în acest sens către Comisia Europeană și așteaptă un răspuns.

„Eu sunt din Estonia, deci m-am născut în Uniunea Sovietică. Îmi amintesc foarte bine că prăbușirea invizibilă a URSS a început după ce a căzut Cortina de Fier, nu înainte. Dacă ne așteptăm ca cetățenii ruși să-l doboare pe Putin, o facem degeaba, căci nu se va întâmpla. Rusia este astăzi în anul 1937.

Nouă, în Estonia, ne este frică de Rusia. Dar dacă încălcăm legile noastre, nu facem decât să construim o Rusie în Europa. Unde mai e diferența? Unde sunt principiile statului de drept?”, a întrebat europarlamentara.

Aceasta consideră că izolarea cetățenilor ruși nu poate fi benefică pentru nimeni. Yana Toom are rude în Rusia, chiar la graniță, și s-a gândit că nepoții ei vor fi obligați să meargă la război, iar ea nu are nici o posibilitate să îi scoată de acolo.

„E nevoie de sancțiuni împotriva Rusiei, dar trebuie să ne gândim la oamenii care trăiesc acolo. Noi am afirmat sprijinul pentru protestatarii împotriva războiului, i-am dat premiul Zaharov lui Aleksei Navalnîi, știm că avea mii de susținători și acum le spunem: «Nu, stați acolo, dincolo de frontieră, sunteți pedepsiți pentru că sunteți ruși»”, a menționat Yana Toom.

Citește și: Putin anunță mobilizarea militară parțială în Rusia. Amenință Ucraina cu armele nucleare

UE va trebui să se adapteze unui eventual flux de cetățeni ruși care fug

Juan Fernando Lopez Aquilar (S&D, Spania), șeful delegației Comisiei LIBE din Parlamentul European care a venit în România, a menționat că deocamdată, tehnic, este posibil ca rușii să primească o viză turistică.

„Desigur, condițiile se pot schimba. Ne putem aștepta la un număr mare de ruși care vor vrea să fugă din Rusia spre Uniunea Europeană și va trebui să vedem atunci cum abordăm această situație.

Toate sancțiunile adoptate de UE până acum au fost țintite, mai întâi către cei care contribuie la regimul Putin, oligarhii lui, familia, anturajul. Dar nu am luat până acum nici o măsură prin care să le spunem rușilor: «Stați acasă, nu aveți voie să veniți în Europa»”, a menționat Juan Fernando Lopez Aquilar.

Citește și: Rusia va introduce pedeapsa cu închisoarea pentru soldații care se „predau voluntar”

Și europarlamentarul olandez Thijs Reuten (S&D) consideră că UE trebuie să-i ajute pe rușii care nu doresc să lupte în războiul din Ucraina. Și acesta militează pentru analizarea caz cu caz a persoanelor din Rusia care vor să intre în UE.

O interzicere totală a vizelor, chiar dacă ar fi introdusă acum, nu i-ar împiedica pe cei care deja au îndeplinit formalitățile să treacă frontiera. Ar trebui să facem mai multe și să luăm măsuri care să nu genereze confuzii. Principala carte pe care o joacă Putin este slăbiciunea noastră, faptul că noi ne-am diviza.

Trebuie să fim uniți, să rămânem deschiși în fața celor care refuză să participe la războiul lui Putin. UE trebuie să-și deschidă porțile în fața celor care fug, la fel cum a făcut cu activișții care se opun de decenii lui Putin”, a amintit Thijs Reuten.

Exprimarea criticilor la adresa Kremlinului este periculoasă în Rusia. Poți primi 15 ani de închisoare doar dacă spui că în Ucraina are loc un război. Prin urmare, nu sunt de așteptat la proteste publice mari în Rusia împotriva mobilizării parțiale.

Dar instrumentul „Trends” de la Google arată ce îi tulbură pe mulți ruși acum: în orașele rusești mai liberale Moscova și Sankt Petersburg, expresia „cum să părăsești țara” a fost în tendințe în căutările Google cu o zi înainte de anunțul lui Putin, Merkur.de.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță a fost redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022 până în iunie 2024. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.
1 COMENTARIU
  1. Totul depinde de numarul rusilor ce vor dori sa ajunga in Europa sau in tarile riverane Rusiei ce le ofera gazduire .O perioada de carantina ar fi binevenita, ca masura obligatorie , pentru barbatii sositi din Rusia ,chiar daca sunt parte a unor familii perioda de verificare a adevarului declarat la intrarea in UE .Ceea ce vedem ca se intimpla in Rusia cu referire la scoaterea unor cetateni din puscarii , infractori condamnati si incorporarea rapida acestora si a altor fosti infractori reabilitati, concomitent cu mobilizarea accelor cetateni care ies la proteste (femeile ruse ar trebui sa ia exemplul iraniencelor ) ne determina sa extindem actiunea de incorporare ,ce se realizeaza spre a completa numarul militarilor din linia intii si la alte categorii de cetateni minoritari .Nimeni , cu exceptia structurilor militare ,ce realizeaza incorporarea , nu are o imagine de ansamblu formata si aratata public pe categorii de etnie , virsta sau de alte categorii de cetateni ce cuprind diferitele forme minoritare . Daca acesti oameni vor deveni militari in linia intii fara o pregatire prealabila de cel putin sase luni spre a le fi oferita o sansa in lupta si daca in paralel , din rindul celor incorporati , se vor formata structuri militare ce dubleaza numarul celor aflati in prima linie de lupta cu scopul de ai obliga sa lupte pina la moarte atunci vom sti care este adevaratul scop al mobilizarii .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Incredibil, și totuși Marcel Ciolacu neagă că ar cunoaște-o pe… Neagu. Și nu doar el…

După articolul publicat de site-ul de investigații Snoop.ro, în...

Ce mesaje au transmis liderii politici români Președintei Maia Sandu

Ce mesaje au adresat liderii politici români Președintei Maia...

50 de birouri pentru zece angajați ai Parchetului Militar Iași

Șeful Parchetului Militar București, procurorul Bogdan Pîrlog, critică investiția...