Programul a vizat susținerea jurnalismului de investigație în domeniul crimei organizat, cu precădere a traficului de ființe umane.
Proiectul „Jurnaliști împotriva Crimei Organizate” a plecat de la cazul traficului de copii de la Ţăndărei, care a scandalizat România şi Uniunea Europeană, pentru că s-a soldat cu achitarea traficanţilor după 10 ani în instanţele din România.
Investigațiile au ajuns la public prin intermediul platformelor PressHUB.ro și JustitieCurata.ro, dar și prin publicare pe site-urile jurnaliștilor: Inclusiv, RISE Moldova, Liber în Teleorman, Anticorupție Moldova și Vice.
Este un proiect inițiat de Freedom House România, finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România.
Investigații care au pus instituțiile la treabă
- Fetele erau convinse să practice prostituția prin bătaie. Banii obținuți erau trimiși de către membrii grupării în România, iar Marcel, Robert și Adrian (membri principali ai grupării) i-au investit în construirea de vile, cumpărarea de apartamente, de mașini de lux și pensiuni turistice. Gruparea, foarte puternică, avea legături cu județele Olt, Dolj, dar și cu municipiul București și Republica Moldova, a dezvăluit Carmen Dumitrescu, în investigația „EXCLUSIV. Traficul de persoane în Teleorman: o afacere de familie”.
- Este o adevărată rețea care soluționează nu tocmai legal solicitările de cetățenie română. E o problemă care poate reprezenta un pericol la securitatea statului român. Vorbim de decidenți de înalt nivel din Autoritatea pentru Cetățenie, a scos la iveală Andreea Pocotilă, în articolul „Pericol la securitatea națională. Suspiciuni de acordare ilegală a cetățeniei române”.
- Zeci de mii de cutii cu medicamente decontate de stat ajung la traficanți. Le cumpără de la bolnavi care nu se tratează sau de la hoții din spitale și le bagă în alte farmacii ca să mai fie decontate încă o dată. Această piață neagră nu se oprește la granițele românești. În spitale și farmacii din toată Europa au ajuns pastile cu care s-au tratat doar pe hârtie românii. Astfel a început prima investigație dintr-o serie de șase realizate de Inclusiv despre siguranța medicamentelor și despre cum joacă crima organizată în industria farmaceutică.
- Vladimir spune că a fost racolat în mai 2010, pe când avea doar 16 ani, de un cetățean norvegian de 42 de ani, originar din Federația Rusă. Oleg Sivitski îi spune. De altfel, el era, potrivit procurorilor, capul rețelei de traficanți de copii. Inițial, Oleg i-a spus că va oferi servicii de masaj unor clienți din străinătate. Primul client, povestește Vladimir, un grec foarte bogat, au scris jurnaliștii de la RISE Moldova, în articolul „Traficant la 16 ani”.
- Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova a reținut, în ianuarie 2018, o grupare formată din șapte persoane – angajați ai Serviciului Vamal, un antreprenor și o persoană fizică – implicate într-o schemă de contrabandă cu echipament pentru generare de criptovalută, care urma să ajungă în regiunea separatistă transnistreană. Persoanele arestate au fost acuzate de comiterea infracțiunilor de contrabandă, exces de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu”, au scris Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca în investigația „Operațiunea «Criptovaluta»: Tandemul Plahotniuc–Șor la Aeroportul Internațional Chișinău”.
- Ultima metodă de racolare a victimelor rețelelor de trafic de persoane, care a luat amploare și care este aproape imposibil de dovedit în instanțele din România, este metoda „Loverboy”. Victimele sunt ademenite de bărbați atrăgători, care le fac să se îndrăgostească rapid, după care sunt exploatate sexual. Din motive de siguranță, am păstrat ascunsă identitatea unor persoane care apar în acest material, a arătat Sebastian Oancea în video-investigația „Loverboy – traficanții de destine”.
- Sistemul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman a fost interesant pentru opinia publică strict prin prisma faptului că a generat o serie de consecințe la nivel politic, prin condamnarea fostului lider PSD Liviu Dragnea. Și dacă multora li s-a părut că instigarea la abuz în serviciu ar fi fost singurul fir de care autoritățile s-au putut agăța pentru a-l încarcera, povestea dosarului angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman îi contrazice, prin ramificațiile lui, mult mai grave, a scris Carmen Dumitrescu, în investigația „Direcția Generală pentru Vânzarea Copilului. Cum l-a doborât pe Liviu Dragnea o anchetă de trafic de minori”
Acestea sunt investigațiile publicate în cadrul proiectului „Jurnaliști împotriva Crimei Organizate”. Anchete jurnalistice care au intrat în adâncimea rețelelor de trafic cu persoane, medicamente sau cetățenie și care au determinat deja deschiderea unor controale la instituții de stat și chiar a unor dosare penale.
Ana Birchall, despre neregulile de la Autoritatea Națională pentru Cetățenie
Dezbaterea finală a proiectului inițiat de Freedom House România și finanțat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos în România a vizat tocmai modul cum organismele de control și procurorii au dus la capăt dezvăluirile jurnalistice.
„Aș vrea să vă felicit pe dumneavoastră și pe toți jurnaliștii care combateți zilnic crima organizată. Ai fi jurnalist de investigație nu e simplu. Îmi exprim dorința ca societatea civilă să fie foarte implicată în lupta cu traficul de persoane, care este un flagel”, a declarat Ana Birchall, fost ministru de Justiție.
Politiciana este cea care, din poziția de ministru, a cerut un control la Autoritatea Națională pentru Cetățenie, după dezvăluirile Andreei Pocotilă despre modul cum cetățenia română este vândută, efectiv, către persoane care nu ar fi avut drept să o obțină.
„Controlul legat de Autoritatea Națională pentru Cetățenie a pornit de la reclamațiile unor români de bine, cum le zic eu, supărați de neregulile pe care le percepeau că se întâmplă acolo.
În iulie 2019, pornind de la aceste sesizări, fiind conștientă și de anchetele jurnalistice pe această temă, am declanșat un control de fond la Autoritate. Din iulie până în octombrie, când s-a terminat controlul, mi s-a prezentat și mi-am asumat pe semnătură și raportul administrativ, dar și raportul privind activitatea financiar contabilă.
Raportul este extrem de bine întocmit, curajos și documentat. Unele măsuri propuse s-au aplicat, altele încă nu.
Am constatat că la această autoritate există foarte multe vulnerabilități. Eu am propus demiterea președintelui ANC (Andrei Tinu – n.r.), dar premierul de la acea vreme nu s-a obosit să mă asculte”, a arătat Ana Birchall.
Fostul ministru a precizat că dintre neregulile constatate a fost și cea prin care conducerea Autorității Naționale pentru Cetățenia dorea să scoată apostila, o măsură de siguranță, de pe documentele de acordare a cetățeniei.
„Am propus ca ANC să fie desființată, să fie doar o direcție în cadrul Ministerului Justiției. A mai fost așa. Se distrugeau rețelele pe care le-am găsit acolo, pentru că nu poți acorda cetățenia cu așa ușurință.
Nu se poate să nu știi o boabă de română pentru a depune jurământul, e grav. Sunt lucruri fundamentale, care țin de identitatea noastră națională.
Cetățenia nu trebuie să fie o cale de a face bani. În schimb, rețelele din jurul acestei autorități vindeau pașaportul românesc celor care nu aveau dreptul să ajungă în UE și care doreau să o facă fără opreliști”, a explicat Ana Birchall. pentru a ajunge în alte spații din UE.
Cristina Cuculaș: Traficanții răpesc copii din centrele de protecție a copiilor
Cristina Cuculaș, șef serviciu în Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopții (ANPDCA) a vorbit, în cadrul dezbaterii „Jurnaliști împotriva Crimei Organizate” despre traficul de persoane, despre care a precizat că este o chestiune complexă, greu de controlat.
„Noi, ca instituție, am pledat pentru o colaborare interinstituțională. Avem de-a face, în general, cu victime minore și în astfel de cazuri tipul de servicii și de intervenție este complex.
Avem exemple în care direcțiile au trebuit să facă față unor provocări grele din partea unor rețele de traficanți, a celor în care erau implicați copiii respectivi”, a precizat Cristina Cuculaș.
Aceasta a dat ca exemplu revoltătorul dosar de la Țăndărei, acolo unde traficanții de persoane au scăpat de închisoare din cauză că dosarul penal a fost tărăgănat în instanță până la prescriere.
„Am fost sesizați în legătură cu copiii implicați în traficul de persoane către Marea Britanie și când au existat decizii de la autoritățile britanice, direcția locală de protecție a copilului verifica situația familiilor, pentru a evita ca acești copiii să nu revină în acele case în care exista suspiciunea că acele familii sunt implicate în traficul de copiii.
A fost un caz la care instituția noastră a lucrat îndelung”, a menționat Cristina Cuculaș.
Aceasta a menționat că au existat situații în care traficanții de persoane au intrat cu forța în centrele unde erau adăpostiți copiii abuzați chiar de ei, pentru a-i recupera.
„Au fost județe în care personalul a fost atacat, rețelele de traficanți au intrat peste personalul din centru, au existat violențe, din dorința de a recupera copiii”, a menționat șeful de serviciu ANPDCA.
Cristina Cuculaș a menționat că serviciile din sistemul de protecție sunt destinate tuturor copiilor cu probleme, dar pentru victimele traficului de persoane este nevoie de personal specializat, cum ar fi specialiști de la Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane și a Ministerului de Interne, pentru pază sporită.
Ana Birchall a intervenit și a adăugat că a propus modificarea Codului penal, astfel încât pentru anumite infracțiuni precum violul, răpirea, traficul de persoane să fie imprescriptibile.
„Am cerut și înăspirea pedepselor și a eliberării condiționate. Și să nu mai opereze prescripția. Că asta s-a întâmplat în cazul Țăndărei. Acolo s-a dat că fapta nu există, deși evident nu era așa”, a menționat Ana Birchall.
Silvia Tăbușcă: Rețelele de trafic finanțează partide politice
O poziție dură a avut-o Silvia Tăbușcă, director al Centrului de Drepturile Omului și Migrațiune, care a arătat că, de fapt, instituțiile românești implicate în lupta cu crima organizată nu funcționează.
„Felicit jurnaliștii pentru investigațiile făcute, felicit Fundația Freedom House pentru a început această activitate de pregătire a jurnaliștilor din România nu doar cu privire la fenomenul traficului de persoane, dar mai ales la fenomenul criminalității organizate.
Mă uit pe acest fenomen de mai bine de 10 ani de zile, lucrând cu instituții internaționale.
Din păcate, am avut o singură strategie pentru combaterea crimei organizate, între 2004-2007, inițiată de ministrul Justiției Cristian Diaconescu.
Din 2007, deși România are această obligație, nu există voință politică pentru a contura o nouă strategie națională împotriva crimei organizate.
Avem strategii sectoriale, pe droguri, pe terorism, pe trafic de persoane, dar și acestea sunt disfuncționale”, a avertizat Silvia Tăbușcă.
De exemplu, strategia pe trafic de persoane a fost adoptată cu doi ani întârziere.
„Trebuia adoptată în 2016. Dar până în 2018 nu s-a întâmplat nimic. În 2018, s-a creat un plan de acțiune care va fi finalizat în acest an. Urmează un alt plan pentru 2020-2022.
Dar, strategia nu a funcționat deloc. Nu s-a făcut absolut nimic. Comitetul de monitorizare pe lupta împotriva traficului de persoane nu s-a întâlnit niciodată în doi ani.
În practică, nu avem nimic, deși pe hârtie există foarte multe măsuri”, a menționat directorul Centrului de Drepturile Omului și Migrațiune.
Silvia Tăbușcă a mers și mai departe, acuzând faptul că în spatele rețelelor ample, transnaționale, s-ar afla grupări influente în partide, indiferent de culoarea politică și indiferent dacă sunt în opoziție sau la guvernare.
„Din păcate, legăturile dintre aceste rețele de crimă organizată și partidele politice sunt foarte puternice. Rețelele locale sunt sprijinite de politicieni locali, pentru că contribuie la campaniile electorale.
Politicienii nu sunt interesați să schimbe lucrurile. Există inclusiv rețele legate de direcțiile de protecție a copilului.
Statul plătește chiria pentru a ține copiii în apartamente, dar de fapt fetele sunt obligate să se prostitueze. Politica direcțiilor de protecție a copilului este ca aceste apartamente să fie la parter, astfel încât să fie mai ușor accesul clienților.
DIICOT este o victimă a rețelelor de crimă organizată. Nu există voință politică ca această structură să funcționeze. Acțiunile sale sunt limitate, pe de o parte din buget, pentru că DIICOT ar avea nevoie de un buget consistent. De asemenea, și personalul alocat acestei direcții”, a susținut directorul Centrului de Drepturile Omului și Migrațiune.
Emanuel Ungureanu: Niciun dosar de la DIICOT nu a ajuns la final
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a fost acuzată și de către deputatul USR Emanoil Ungureanu, participant la dezbaterea organizată de Freedom House.
„Respect munca jurnaliștilor de investigație, am contribuit la munca lor, am lucrat cu ei chiar și în mandatul de deputat.
Sunt extrem de frustrat de situația de la DIICOT. Cred că acea instituție nu funcționează la parametri minimali, din punctul meu de vedere.
Am fost denunțător în mai multe dosare și până în prezent nu există nici un rechizitoriu la acestea. Nici în cele de trafic de organe, nici pe cele legate de delapidarea unor instituții.
E rea credință, neputință și interese”, a susținut deputatul.
Emanoil Ungureanu crede că nu se dorește o reformă reală a instituției, cât timp la conducerea sa se află aceeași oameni care ar fi blocat dosare.
„Eu vă dau două nume: Georgiana Hossu și Oana Schmidt Hăineală. Pe zona unde există crimă organizată pe trafic de organe, nu s-a făcut nimic.
Neavând oameni de la DIICOT care să lucreze, discutăm doar de eroismul unor jurnaliști de investigație.
Andrei Ciurcanu, de la RISE Project, a dat procurorilor nume concrete al unor persoane implicate în traficul de organe. A fost la Bacău, unde a filmat un om care i-a arătat locul operației, unde s-a operat, cui i-a vândut.
Eu am făcut un interviu cu un traficant de organe, pe care l-am plimbat peste tot prin țară, pe unde a fost rețeaua. Omul nu a fost chemat, nu a fost audiat, nimic. Singurul procuror care mișca ceva în dosar a fost transferat la omoruri.
Fără să schimbăm oamenii care au oprit anchetele, munca începută de jurnaliști și procurori se duce de râpă”, a avertizat Emanoil Ungureanu.
Deputatul a precizat că din cele șapte dosare penale care au fost deschise la sesizarea sa, nici unul nu a fost clasat sau dus în instanță.
„Am enunțat public acest lucru, ca să fiu contrazis. Dar nu s-a întâmplat. Și la DNA e la fel. de exemplu, am depus un dosar legat de mita pe care o iau dumnezeii sănătății și nu s-a întâmplat degeaba”, a arătat deputatul USR.
Acuzațiile Silviei Tăbușcă și ale lui Emanoil Ungureanu au deranjat-o pe fosta ministră a Justiției.
Ana Birchall i-a cerut Silviei Tăbușcă dovezi că politicieni sau partide comit infracțiuni sau ilegalități, iar dacă are să meargă la parchet și să depună plângere.
„Am făcut solicitări către Parlament, ca ministru, pentru a întări DNA și DIICOT, și mi s-au respins. Dar a da în instituții la maniera generală nu ajută pe nimeni.
Eu am colaborat foarte bine cu cele două persoane invocate (de Emanoil Ungureanu – n.r.), de la DIICOT.
Aceste 2 persoane au demantelat o rețea de trafic cu cocaină. Este frustrant când vezi că un dosar trenează, dar să ne uităm și la deciziile legislative, și la cele ale CCR”, a precizat Ana Birchall.
