VIDEO Guvernul a promovat noul pachet al legilor justiției, criticat repetat de asociațiile de magistrați

Data:

Noile legi ale justiției au fost adoptate miercuri de Guvern. Premierul Nicolae Ciucă susține că modul de elaborare arată maturitatea și responsabilitatea celor implicați. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, consideră că noile legi consolidează independența justiției.

Pachetul de proiecte a fost, în schimb, aspru criticat în ultimele luni de asociațiile de magistrați, care au atras atenția că, de fapt, limitează și mai mult independența procurorilor și judecătorilor. Organizațiile au trimis inclusiv o scrisoare de avertisment la Comisia Europeană.

Premierul se laudă singur

Guvernul a aprobat miercuri noul pachet de proiecte privind legile justiţiei.

„Este un demers care s-a derulat pe parcursul ultimelor luni și s-a concretizat într-o activitate cât se poate de consistentă. Ştim cu toții dezbaterile din ultimii ani, care au generat atât opinii critice cât și favorabile. Cred că modul în care, procesul în care s-a derulat elaborarea acestui pachet de legi reprezintă un exemplu de maturitate și responsabilitate pentru toate instituțiile implicate.

Este un obiectiv pe care noi l-am asumat prin Programul Național de Redresare și Reziliență, dar și prin Mecanismul de Cooperare și Verificare. Cred că cel mai important de subliniat este faptul că, practic, prin aceste legi, nu facem nimic altceva decât să asigurăm consolidarea independenței justiției și, bineînțeles garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor români”, a susținut premierul Nicolae Ciucă.

Cătălin Predoiu vede numai aspecte pozitive

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a menționat că Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea privind organizare judiciară și Legea privind statutul CSM sunt fundamentale pentru cariera judecătorilor și procurorilor, funcționalitatea instanțelor și a parchetelor noastre, dar și a Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, potrivit Constituției.

„Într-un cuvânt, aceste trei legi sunt fundamentale pentru justiție și asta explică probabil și dificultățile din ultimii ani cu privire la cristalizarea unor proiecte care să le îmbunătățească și dezbaterile aprinse care au însoțit întotdeauna discutarea proiectelor de modificare a legilor justiției.

Noi am dorit ca în acest demers să urmărim câteva principii fundamentale, nu stabilite arbitrar de Ministerul Justiției, ci decantate din discuțiile pe care le-am avut cu judecătorii și procurorii, cu reprezentanții lor, cu societatea civilă, și anume în primul rând independența justiției, independența judecătorilor și a procurorilor în cadrul competențelor specifice stabilite pentru fiecare dintre aceste cariere”, a afirmat Cătălin Predoiu.

Potrivit ministrului, un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de către sistemul judiciar în ultimii ani, a fost acela al separării carierelor de judecător și de procuror, ținând cont de funcțiunile constituționale ale fiecăruia dintre aceste profesii.

„Un alt principiu pe care l-am urmărit a fost responsabilizarea justiției în raport de propriile rezultate, în raport de propria funcționalitate, pentru că aici există în continuare așteptări neîmplinite din partea cetățenilor, a companiilor și chiar din partea sistemului însuși. Ați vorbit de maturitate, și sunt complet de acord cu ceea ce ați spus, cred că sistemul nostru judiciar a ajuns la o maturitate, a-și recunoaște propriile vulnerabilități, a le aborda în dezbateri cu controverse, dar, în orice caz, într-un sens constructiv. Este ceea ce am constatat pe parcursul acestor ultimelor 10 luni de discuții cu reprezentanții judecătorilor și procurorilor”, a mai spus Cătălin Predoiu.

Citește și: Laura Ștefan despre pericolul ca polițiștii judiciari să devină un instrument politic

„Există o singură excepție, cu privire la magistrații pensionați”

Ministrul a dat și câteva exemple de prevederi despre care afirmă că „tind” să responsabilizeze acest sistem.

„Aş începe poate cu unul surprinzător, și anume o prevedere care anticipează transferul gestiunii și responsabilității bugetelor justiției de către Înalta Curte de Casație și Justiție, un obiectiv cerut constant de către judecători și procurori ca un element de întărire a independenței acestora, dar, fără îndoială, este și un element de responsabilizare în raport de cheltuire a fondurilor publice alocate justiției.

Sigur, după aceleași reguli, în coordonare sub aspect financiar cu Ministerul de Finanțe, dar cu un rol sporit în alocarea resurselor pentru sistemul judiciar. Apoi, aș exemplifica faptul că, dacă aceste proiecte vor vedea lumina tiparului Monitorului Oficial, în Magistratură se va intra, ca regulă, doar prin examen.
Există o singură excepție, cu privire la magistrații pensionați, care ar putea fi reîncadrați acolo unde instanțele și parchetele suferă de deficit de personal. Deci, o excepție foarte limitată.

Regula va fi intrarea magistratură cu examen și nu pe bază de interviu sau prin alte metode care în ultimii ani au avut un efect, după părerea noastră, a Ministerului Justiției, dar și a Consiliului Superior al Magistraturii, nedorit asupra calității actului de justiție”, a mai afirmat Cătălon Predoiu.

Prescripția răspunderii disciplinare a crescut de la doi la trei ani, a mai adăugat Predoiu, care spune că a fost consolidată Inspecția Judiciară.

„Am întărit rolul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în desemnarea propunerilor pentru funcțiile de procuror de rang înalt, în cadrul comisiei care urmează să funcționeze la Ministerul Justiției în acest scop.

Un alt principiu pe care l-am urmărit a fost întărirea coerenței unor dispoziții și aș da doar un singur exemplu, ca să nu lungesc dezbaterea tehnică pe care urmează să o discutăm și în cadrul ședinței și s-a discutat, după cum știți, foarte mult și în cadrul coaliției acest subiect. Am uniformizat regulile privind cooptarea procurorilor în cele două unități specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv, DNA și DIICOT. Existau acolo oarecare diferențe care nu erau justificate”, a mai spus ministrul.

Noile legi ale justiției, criticate de asociațiile magistraților

Trei asociații de magistrați critică în termeni duri legile justiției, într-o scrisoare deschisă trimisă pe 11 august Comisiei Europene, în care acuză Guvernul că prin măsurile propuse sau deja adoptate, „sistemul judiciar cunoaște un regres inacceptabil, independența sa fiind grav periclitată”.

Niciuna dintre recomandările cheie din rapoartele recente ale Comisiei Europene privind legislația în domeniul justiției nu a fost respectată de România, se mai arată scrisoarea deschisă.

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție cer oficialilor de la Bruxelles să folosească toate mijloacele de care dispun „pentru a reda magistraților de bună credință speranța că valorile statului de drept nu au dispărut încă în România”.

Citește scrisoarea integrală aici: Critică dură a legilor justiției, într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene de 3 asociații de magistrați: Regres inacceptabil

Anterior, în iulie, Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, asociaţie profesională a procurorilor, observând proiectele de modificare a legilor justiţiei, atrage atenţia cu privire la aspecte ce se constituie în grave inechităţi, ce pot îmbrăca forma unei reale discriminări la adresa magistraţilor care au exercitat anterior funcţia de poliţist judiciar sau grefierpotrivit unui comunicat de presă transmis vineri.

„Interese punctuale, personale ale autorilor draftului legislativ”

Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită entităţii responsabile de întocmirea respectivului proiect de act normative să ia în considerare recunoaşterea vechimii în toate profesiile juridice considerate relevante pentru admiterea în magistratură, eventual în limitele vechimii minime relevante pentru admiterea directă în magistratură (care în prezent este de 5 ani):

Astfel, art. 212 din proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor (varianta 21 iulie 2022) exclude de la recunoaşterea vechimii asimilate relevantă la acordarea pensiei de serviciu un număr însemnat de profesii juridice, cele mai semnificative omisiuni fiind tocmai acele profesii care prin natura lor se desfăşoară în cadrul înfăptuirii justiţiei de către autoritatea judecătorească şi anume poliţiştii de poliţie judiciară şi grefierii cu studii superioare juridice.

Citește și: Magistrații acuză: Proiectele legilor justiției mențin aproape toate modificările nocive

Discriminarea este cu atât mai evidentă dacă se iau în considerare și prevederile art. 64 din aceeaşi variantă de proiect de act normativ, potrivit căruia: „(1) Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3), foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, avocații, notarii publici, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, poliţiştii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, ministerelor, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.”

Citește aici integral: Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie semnalează grave inechităţi în proiectele de modificare a legilor justiţiei

Foto: Captură video Guvernul Romaniei

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Roxana Stancu
Roxana Stancu
Roxana Stancu (REPER MEDIA Argeş) are 20 de ani de experiență în jurnalism. A debutat în anul 2000, în TV, iar de atunci a profesat atât în presa audiovizuală, cât și în cea scrisă (locală și națională).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Peste 1100 de titluri, peste 90 de cărți-eveniment, 32 de lansări – Humanitas la Gaudeamus

Humanitas, Humanitas Fiction și Humanitas Junior vă așteaptă la...

O asociație de proprietari din Iași vrea să închidă biroul Raiffeisen și Mega Image-ul de la parter

Președintele Asociației de Proprietari Ștefan cel Mare și Sfânt,...

Die Welt: Spaţiul Schengen are cu totul alte probleme decât România şi Bulgaria

Nu doar Croaţia, ci şi Bulgaria şi România voiau...