Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie semnalează grave inechităţi în proiectele de modificare a legilor justiţiei

Data:

Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, asociaţie profesională a procurorilor, observând proiectele de modificare a legilor justiţiei, atrage atenţia cu privire la aspecte ce se constituie în grave inechităţi, ce pot îmbrăca forma unei reale discriminări la adresa magistraţilor care au exercitat anterior funcţia de poliţist judiciar sau grefier, potrivit unui comunicat de presă transmis vineri.

„Interese punctuale, personale ale autorilor draftului legislativ”

Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită entităţii responsabile de întocmirea respectivului proiect de act normative să ia în considerare recunoaşterea vechimii în toate profesiile juridice considerate relevante pentru admiterea în magistratură, eventual în limitele vechimii minime relevante pentru admiterea directă în magistratură (care în prezent este de 5 ani):

Astfel, art. 212 din proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor (varianta 21 iulie 2022) exclude de la recunoaşterea vechimii asimilate relevantă la acordarea pensiei de serviciu un număr însemnat de profesii juridice, cele mai semnificative omisiuni fiind tocmai acele profesii care prin natura lor se desfăşoară în cadrul înfăptuirii justiţiei de către autoritatea judecătorească şi anume poliţiştii de poliţie judiciară şi grefierii cu studii superioare juridice.

Citește și: Magistrații acuză: Proiectele legilor justiției mențin aproape toate modificările nocive

Discriminarea este cu atât mai evidentă dacă se iau în considerare și prevederile art. 64 din aceeaşi variantă de proiect de act normativ, potrivit căruia: „(1) Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3), foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, avocații, notarii publici, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, poliţiştii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, ministerelor, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.”

Citește și: „Vara ca hoții”. Consultare de gura lumii pe legile justiției, cu termene scurte fixate de CSM

Se constată că, deși inițial toți magistrații se află în situație de egalitate, pentru admiterea în profesie fiind cerută vechime de 5 ani în diferite profesii juridice (inclusiv poliţist de poliție judiciară), pe parcursul desfăşurării profesiei, legea instituie o prezumţie de necorespundere profesională a unor categorii de magistrați, de exemplu foștii poliţişti de poliție judiciară față de cei care au fost avocați sau consilieri juridici, care sunt prezumați de lege superiori din punct de vedere profesional, din moment ce li se consideră vechimea în profesiile juridice ca fiind perioadă de activitate în funcţia de judecător sau procuror.

Se ajunge la situaţia absurdă ca unui magistrat, fost poliţist de poliţie judiciară, care a desfăşurat activitate de urmărire penală dispunând inclusiv măsuri privative de libertate să nu i se recunoască această perioadă ca fiind vechime în funcţia de judecător sau procuror (deşi în codul de procedură penală atât procurorul, cât şi poliţistul de poliţie judiciară sunt consideraţi organe de urmărire penală), iar unui ofiţer de poliţie nejudiciară încadrat pe o funcţie de consilier juridic al unei structuri de poliţie, care nu a efectuat în toată cariera un act de urmărire penală şi nici nu a participat la vreo sedinţă de judecată, să i se recunoască această perioadă ca vechime în funcţia de judecător, respectiv procuror.

Dispozițiile de lege criticate fac abstracție de faptul că dobândirea calităţii de magistrat s-a realizat în urma promovării concursului de admitere în magistratură, cu îndeplinirea conditiilor cerute de lege, printre care și cele privind vechimea minimă necesară în functii juridice, inclusiv cea în funcția de poliţist de poliție judiciară. În acest sens sunt principiile enunțate de Curtea Constituțională în Decizia nr.176 din 26.03.2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin.2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, unde a reținut că nimic nu justifică apariția unei diferențieri după momentul admiterii în magistratură, de vreme ce au fost declarați admiși la concursul de admitere în magistratură, nu se poate presupune decât că toți magistrații, indiferent de funcția în domeniul juridic pe care au avut-o anterior, au evoluat și s-au perfecționat în cadrul unor repere profesionale similare (…), nu pot exista decât eventuale discrepanțe generate de gradul individual de pregătire, nicidecum de împrejurări particulare, anterioare admiterii în magistratură.

Citește și: Rețeaua care compromite Justiția

Totodată, diferențierea nu se poate justifica nici pe considerentul că activitatea pe care o desfășoară avocații este mai apropiată de cea pe care o desfășoară judecătorii și procurorii.

Același lucru se poate spune și despre alte categorii de juriști. În contradicție cu principiul egalității în drepturi a cetățenilor, pentru persoane aflate în aceeași situație, judecători si procurori care au promovat concursul de admitere în magistratură, cu îndeplinirea condițiilor cerute de lege, se aplică un tratament juridic diferit în ceea ce privește recunoașterea vechimii din profesia juridică din care provine magistratul.

Ținând cont de faptul că, la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură, toți candidații au fost considerați 45 egali sub aspectul profesiei și al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, este inechitabilă oferirea unui asemenea tratament privilegiat, la un moment ulterior, unei anumite categorii de magistrați.

Citește și: CSM-ul lui Savonea a validat parțial viitorul Consiliu păcălind la vot 8 colegi magistrați

Ne întrebăm dacă nu cumva menţinerea asimilării doar pentru anumite profesii juridice nu are la bază anumite interese punctuale, personale ale autorilor draftului legislativ.

În concluzie, solicităm entităţii responsabile de întocmirea respectivului proiect de act normative să ia în considerare recunoaşterea vechimii în toate profesiile juridice considerate relevante pentru admiterea în magistratură, eventual în limitele vechimii minime relevante pentru admiterea directă în magistratură (care în prezent este de 5 ani)!

Foto: Ministerul Justitiei – Facebook

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

De ce s-au prăbușit atât de ușor clădirile din Turcia

Turcia a fost lovită luni de o serie de...

Procesul lui Dan Hosu, amânat peste trei zile. Urmează termenul final

Procesul în care era judecat Dan Hosu, fostul soț...

De ce este Turcia zguduită de cutremure atât de puternice. Explicațiile seismologilor

Turcia și Siria au fost zguduite luni de cutremure...