VIDEO Stelian Ion: „Decizia recentă a CJUE e o rușine pentru Curtea Constituțională”

Data:

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis pentru a treia oară, într-un caz privind România, că un judecător este obligat să aplice dreptul UE, în ciuda opoziției Curții Constituționale.  

Instanța europeană mai arată că un judecător nu trebuie sancționat pentru că aplică tratatele UE.

Fostul ministru al Justiției Stelian Ion a declarat, pentru PressHUB, că noua decizie este o rușine pentru CCR, un vot de blam dat instituției.

„Astăzi a fost pronunțată o nouă decizie la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), o decizie pe care o consider corectă, o decizie care pune Curtea Constituțională într-o situație foarte neplăcută, pentru că e clar că se găsește într-un derapaj clar.

Astăzi s-a pronunțat o decizie care spune că nu ai tu, Curte Constituțională a unui stat membru UE, dreptul să oprești posibilitatea unui judecător național să analizeze dacă o normă internă este în conformitate sau nu cu tratatele Uniunii Europene. Prin comunicatul pe care l-a dat la un moment dat CCR, asta a făcut.

A încercat să împiedice, să blocheze accesul judecătorilor din România de a anliza dacă unele prevederi din legislație sunt sau nu în conformitate cu tratatele UE. Ori, chestiunea asta în contradicție flagrantă cu ideea de independență a magistraților”, a declarat fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, pentru PressHUB.

Stelian Ion: „Decizia recentă a CJUE e o rușine pentru Curtea Constituțională”

Citește și: Decizie CJUE: Un judecător național nu poate răspunde disciplinar pentru că a aplicat dreptul UE

Decizie eronată

Demnitarul mai consideră că hotărârea arată că nu e permis să sancționezi magistrați care consider dreptul Uniunii Europene deasupra dreptului național.

„Astăzi, vine CJUE și spune că este greșit să sancționăm judecători pentru simplul motiv că aplică tratatele Uniunii Europene și aplică principiul prevalenței dreptului Uniunii asupra dreptului intern. (…) CJUE deja a dat un vot de blam Curții Constituționale din România, e o rușine pentru CCR și pentru judecătorii Curții Constituționale din România”, a mai declarat Ion.

Noua decizie a CJUE a stabilit că un judecător nu poate răspunde disciplinar pe motiv că a aplicat dreptul Uniunii Europene. În plus, o curte constituțională a unui stat membru nu poate decide că CJUE a pronunțat o hotărâre care depășește sfera sa de competență și nici nu poate refuza o hotărâre CJUE.  

„Curtea subliniază că, din moment ce ea deține o competență exclusivă pentru a furniza interpretarea definitivă a dreptului Uniunii, curtea constituțională a unui stat membru nu poate, pe baza propriei interpretări a unor dispoziții de drept al Uniunii, să statueze în mod valabil că Curtea a pronunțat o hotărâre care depășește sfera sa de competență și, prin urmare, să refuze să dea curs unei hotărâri pronunțate cu titlu preliminar de aceasta din urmă”, se arată într-un comunicat de presă transmis marți de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Întrebările Curții de Apel Craiova

Decizia CJUE vine după ce,  în vara anului trecut, judecătoarea Sorina Iolanda Marinaș de la Curtea de Apel Craiova a trimis CJUE trei întrebări după ce o hotârâre a Curții Constituționale a intrat în conflict cu o decizie a CJUE, CCR invocând supremația dreptului national față de cel european.

Judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova, magistratul care a sesizat CJUE

Pe 29 iunie, CJUE a fost sesizată de Curtea de Apel Craiova cu mai multe întrebări referitoare la decizia 390/2021 a Curții Constituționale a României (CCR) privind Secția Specială, declarată constituțională. Cererea de decizie preliminară se referă și la cercetarea disciplinară a judecătorului Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Piteşti, care a stabilit că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este nelegală în urma deciziei Curții Europene de Justiție din 18 mai 2021.

Principiul independenței judecătorilor

Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispoziții naționale, precum aceea a art. 148 alin.(2) din Constituția României, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituțională, prin Decizia nr.390/2021, conform căreia instanțele naționale nu mai au abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții naționale, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept al Uniunii Europene?

Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispoziții naționale, precum aceea a art. 99 lit. ș din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care permite inițierea unei proceduri disciplinare şi sancţionarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea unei decizii a Curții Constituționale, în condițiile în care judecătorul este chemat să stabilească prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, în raport de considerentele unei decizii a Curții Constituționale, dispoziție națională ce îi înlătură judecătorului posibilitatea de a aplica hotărârea CJUE pe care o consideră prioritară?

Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unor practici judiciare naționale care interzic judecătorului, cu consecința antrenării răspunderii disciplinare, să facă aplicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene în proceduri penale precum contestația privind durata rezonabilă a procesului penal, reglementată de art.488 ind.1 din Codul de procedură penală din România?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul:

- Publicitate -spot_imgspot_img

Azi

Mai multe articole similare
Similare