„Vot” cu pistolul la tâmplă în teritoriile ucrainene ocupate de ruși

Data:

Ocupanţii ruşi vorbesc despre o participare-record, observatorii ucraineni despre fraudă. Oameni de la faţa locului au relatat pentru DW ce părere au despre desfăşurarea „plebiscitelor” din teritoriile ocupate de ruşi.

Ocupanţii ruşi i-au lăsat să „voteze” pe oameni pe stradă, în locale de vot improvizate, trimiţând urne mobile şi la ei acasă. Aceasta au relatat locuitorii regiunilor ucrainene Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson, ocupate parţial de Rusia. Acolo au avut loc cu începere din 23 septembrie pseudo-referendumuri privind alipirea acestor teritorii la Federaţia Rusă. Locuitorii spun că cei care ar fi refuzat să participe la „vot” şi-ar fi pus viaţa în primejdie. Fiindcă reprezentanţii aşa-numitelor „comitete electorale” şi-au făcut apariţia însoţiţi de militari ruşi înarmaţi.

„Două femei şi trei soldaţi ruşi înarmaţi m-au întrebat dacă vreau să votez. Când am întrebat dacă am de ales, au tăcut. A trebuit să fac cruciuliţă acolo unde mi-au arătat ei cu ţeava automatului”, a relatat o femeie care trăieşte într-un sat din apropiere de Melitopol, în regiunea Zaporojie. Ea nu voia să voteze, dar a făcut-o până la urmă, de teamă că, în caz contrar, fiul ei în vârstă de 35 de ani ar fi fost încorporat în armata rusă. „Bine că soţul şi fiul meu tocmai se aflau la munca câmpului. Nu vreau să mi se ia fiul, fiindcă numele său este trecut pe lista lor”, a povestit femeia plângând.

Citește și: Europa și gazul rusesc. Harta la zi a dependențelor energetice de Rusia

Ocupanţii culeg informaţii despre localnici

Aceste liste sunt o primejdie pentru oamenii din teritoriile ocupate, spune Oleksi Koşel, preşedintele Uniunii Electoratului din Ucraina. „Ei strâng informaţii în băncile lor de date, fiindcă nici după şase luni de ocupaţie nu ştiu cine se află în regiunile pe care le-au ocupat”, a explicat Koşel. Potrivit lui, ocupanţii au strâns informaţii şi în timpul pseudo-plebiscitului, pentru a măsura apetenţa pentru protest a localnicilor. Ei au vrut să afle cine are simpatii pro-ucrainene, ce limbă vorbesc oamenii şi să identifice bărbaţii apţi pentru serviciul militar.

Koşel a subliniat că populaţia nu-i sprijină pe ocupanţi. Din această pricină distribuirea paşapoartelor ruse şi introducerea rublei în teritoriile ocupate au dat greş. Pseudo-plebiscitele au fost organizate în mare grabă şi au avut de suferit din pricina lipsei de personal, a mai afirmat Koşel, care a evidenţiat că întreaga acţiune s-a desfăşurat „haotic”. În plus, ocupanţii au recurs la o gamă întreagă de metode pentru a frauda rezultatul de la urne.

Citește și: Corupția, unul dintre „super-factorii” care slăbesc un stat. Ce înseamnă reziliență în timpul războiului

„Participare-record” în oraşe pustii

Ocupanţii ruşi au alocat cinci zile pentru aşa-numita „alegere”. După numai trei zile, „Republicile Populare Doneţk şi Lugansk” au raportat o participare-record de 87 la sută, la urne prezentându-se mai bine de un milion de oameni. „Aceste relatări sunt o idioţie nerealistă, fiindcă majoritatea locuitorilor au părăsit de multă vreme teritoriile sub ocupaţie”, a scris pe Telegram comandantul Administraţiei Militare din Lugansk, Serhii Haidai. El a constatat că ocupanţii au raportat o participare de aproape 50 la sută şi în oraşe distruse şi aproape complet părăsite din estul Ucrainei, între care Lissiciansk, Severodoneţk şi Rubişne. „Rezultatul este falsificat”, a conchis Haidai.

Hanna din Herson a povestit cum s-a desfăşurat aşa-numitul referendum în sudul Ucrainei. Potrivit ei, ocupanţii au vrut să livreze maşinăriei lor de propagandă imaginea unei populaţii pro-ruse. Dar nu au reuşit. „Începând de la ora 8 dimineaţa, în aşa-numitele locale de vot au început să răsune cântece sovietice şi organizatorii împreună cu militari ruşi îi aşteptau pe alegători. Dar nu s-a dus nimeni. La ora 10 localurile de vot s-au închis şi organizatorii s-au dus cu urna mobilă la casele oamenilor. Dar nimeni nu le-a deschis uşa”, asigură Hanna.

Ocupanţii au eşuat şi în încercarea de a-i momi pe oameni la „vot” cu ajutoare umanitare. „S-au dus doar oameni cu vârste de la 70 de ani în sus, care duc dorul Uniunii Sovietice de odinioară. Tinerii şi cei de vârstă medie au ignorat acest circ”, a mai declarat Hanna. Ea a spus că, în ciuda terorii şi represiunii, în oraş se mai află oameni cu simpatii pro-ucrainene. Ei aşteaptă să fie eliberaţi de trupele Kievului.

O localnică dintr-un sat aflat în apropiere de Herson, în vârstă de 82 de ani, nu s-a lăsat ademenită să voteze. Ea spune că au venit la ea oameni înarmaţi care i-au propus să voteze „pentru aderarea la Rusia”. Dar ea a refuzat. „Mi-au spus: ‘Bunicuţo, poţi primi 10.000 de ruble (180 de euro) şi cartele pentru alimente. Trebuie doar să votezi pentru Rusia.’ Nu am nevoie nici de Rusia şi nici de pomenile voaste! În februarie mi-au ucis nepotul pe front”, a povestit bătrâna lăcrimând.

Citește și: Două modele de educație: putere și amabilitate

Oameni forţaţi să voteze pe stradă

Comandantul administraţiei militare regionale din Herson, Iaroslav Ianuşevici, a constatat că trupele ruse au făcut presiuni asupra oamenilor, ameninţându-i în timpul „plebiscitului”. „Colaboratori, însoţiţi de ocupanţi înarmaţi, au capturat oameni pe străzi, pe care i-au silit prin ameninţări să voteze”, a scris el pe Telegram.

Afirmaţia sa este confirmată de locuitori ai „Republicilor Populare Doneţk şi Lugansk”. Ei au relatat că în Lugansk-ul ocupat au fost instalate „locale de vot” în curţile oamenilor sau la intrarea în pieţe. „A venit un autocar. Lângă el a fost instalată o urnă de vot transparentă. Nici vorbă de vot secret. Oamenii au făcut cruciuliţă în buletinul de vot pe genunchi”, a povestit o localnică din Lugansk.

„Nouă ni s-a spus: cu cât votează un om de mai multe ori, cu atât este mai bine”, ne-a relatat o angajată a unei unităţi de învăţământ din Lugansk. Spune că ei şi colegilor li s-a cerut să aducă în localul de vot copii ale actelor studenţilor care s-au refugiat din oraş şi au fost puşi să voteze în locul lor. Cei care au ezitat să participe la această mascaradă au fost ameninţaţi cu tăieri de salariu şi concedierea, a explicat ea.

Pe fundalul acestor relatări, directoarea organizaţiei non-guvernamentale ucrainene „Opora”, Olha Aivazovska, a subliniat că Rusia a organizat în teritoriile ucrainene sub ocupaţie o fraudă. „Nu poate fi vorba despre o exprimare liberă şi legală a voinţei. Prin acest pseudo-referendum cu pistolul la tâmplă, Rusia vrea să-i şantajeze pe partenerii vestici ai Ucrainei”, a declarat ea. În opinia ei, primii care vor avea de suferit de pe urma „plebiscitului” vor fi locuitorii regiunilor sub ocupaţie. Rusia îi va izola total şi va decreta acolo o mobilizare generală. Li se vor distribui silit paşapoarte ruseşti şi teroarea împotriva lor se va amplifica în continuare. (Sursa: Deutsche Welle)

Citește și: CEDO a respins plângerile soților Adrian și Dana Năstase, după condamările din dosarul Zambaccian 1

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

(Sursa foto: Deutsche Welle)

spot_img
Deutsche Welle
Deutsche Wellehttps://www.dw.com/ro
Deutsche Welle este un post de radio internațional din Germania. A început să emită regulat din anul 1953. Este membru ARD. Primul program în limba română a fost difuzat de postul de radio german la 19 august 1963. Și-a încetat activitatea pe 1 ianuarie 2012. Momentan, există un site în limba română.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

240 de ruși cer protecție temporară în Iași. Au fugit de Putin și se pun la adăpost

Un efect mai puţin cunoscut al războiului din Ucraina:...

Reduceri semnificative de prețuri la Petrom în prima zi de minivacanță

Minivacanța de 1 decembrie începe cu ieftiniri la Petrom,...

Românii mai așteptă cu ridicarea vizelor pentru SUA. Aurescu are o soluție

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că a...