VIDEO De ce au crescut facturile la energie. 4 mituri, demontate

Data:

Facturile la gaze naturale și energie electrică nu vor scădea mai devreme de 2023-2024, arată estimările specialiștilor. De ce au crescut atât de mult? Guvernul nu a reușit să compenseze măririle, spre nemulțumirea populației. Prin urmare, politicienii au găsit alți vinovați.

PressHUB a demontat, împreună cu expertul în energie Ana Otilia Nuțu, reprezentat al Expert Forum, patru mituri lansate pe piață de la începerea crizei de energie.

Mitul 1 – Certificatele verzi, impuse la nivel european, au scumpit facturile

Ana Otilia Nuțu: Fals. Prețurile nu au crescut din cauza creșterii tarifelor pentru certificatele de emisii. Când se măresc prețurile la certificatele de emisii, creșterea nu se duce integral în prețuri.

Din contră, prețurile la aceste certificate au crescut din cauza creșterii prețurilor gazelor naturale la nivel mondial. Mecanismul european de tranzacționare a certificatelor de emisii se bazează pe limitarea emisiilor produse într-un an, adică companiile trebuie să cumpere certificate pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit, iar numărul de certificate este limitat.

În momentul în care a crescut foarte mult prețul gazelor, producătorii de energie care folosesc această resursă și-au redus producția și s-a produs mai mult pe cărbune, ceea ce a crescut emisiile de CO2 și a amplificat bătaia cumpărătorilor de certificate pentru a le achiziționa.

Nu există nici o dovadă, chiar s-a investigat, că facturile la energie ar fi crescut ca urmare a unor speculații sau a unui comportament ciudat în piață. Este pur și simplu o consecință a creșterii prețului gazelor.

Mitul 2 – Politica verde a Comisiei Europene, foarte dură, a determinat creșterea prețurilor la energie

Fals. Prețurile la energie electrică sunt împinse în sus, în acest moment de faptul că este obținută din gaze și cărbune, căci acești producători sunt ultimii intrați în piață, iar prețurile se aliniază la prețurile impuse de acești producători.

Soluția, pe termen mediu, nu va fi să continuăm să depindem de combustibili fosili, ci să accelerăm investițiile în resurse regenerabile. Se spune că energia regenerabilă este nesigură și intermitentă. Este adevărat, dar lucrurile se schimbă semnificativ și apar mecanisme mai flexibile care pot compensa faptul că nu bate vântul sau nu e soare.

Comisia Europeană alocă bani mulți pentru dezvoltarea bateriilor de stocare, există mecanisme prin care se gestionează fluctuațiile ofertei, din cerere flexibilă, există o insistență mare pentru stimularea micilor producători de energie, localizați, comunități în care oameni și afaceri se aliază și găsesc o sursă locală de energie.

Citește și: VIDEO Când se vor ieftini curentul și gazele. O singură soluție reală, pe termen scurt

Mitul 3 – Liberalizarea pieței de energie din România a determinat o creștere artificială a facturilor

Fals. Dacă nu am fi avut o piață liberalizată, de undeva trebuia să cumpărăm energie, iar o bună parte din energia consumată în România vine din importuri. A scăzut în România producția internă de energie electrică și de gaze naturale și, cumva, ar fi trebuit să ne adaptăm, chiar cu o piață reglementată, la condițiile internaționale.

Dar ce s-a liberalizat: consumatorii non-casnici au fost liberalizați încă din 2016-2017. În anul 2020 și la începutul anului 2021 s-au liberalizat prețurile și pentru consumatorii casnici. La acel moment, liberalizarea pieței pentru gaze a determinat o scădere bruscă a prețullui cu circa 27% pentru casnici, reducere care s-a menținut până în iunie 2021.

Un an de zile cu prețuri sistematic mai mici.

După iunie, prețurile la gaze naturale au crescut în linie cu ce s-a întâmplat în regiune. Iar creșterea s-a dus întâi la consumatorii non-casnici, cel puțin până în noiembrie, așa încât principalii afectați au fost consumatorii industriali.

Iar asta ar trebui să ne îngrijoreze foarte mult, pentru că o bună parte din cererea industrială a scăzut foarte mult de la finalul anului trecut. Ceea ce înseamnă producție industrială mai mică, reducerea PIB și inflație mai mare.

Consumatorii casnici vor simți costruile crescute la energie nu doar din facturi, cât mai ales prin inflație, care va lovi la buzunar prin mărirea prețurilor la celelalte produse.

Politicile noastre în domeniul energiei sunt proaste de foarte multă vreme. Dividendele de la companiile energetice se duc la bugetele statului, într-un singur an au fost distribuite 50%, în rest au fost luate 90-99% la stat. Și evident că nu rămân bani de retehnologizări.

Există, pe lângă banii pe care i-ar face companiile din profit, și foarte mulți bani europeni, pe care nu reușim să îi investim în modernizarea sistemului energetic.

Vedem eterna poveste cu centrala de la Iernut, care trebuia să fie gata în 2019 și nu e, plus Fondul de Modernizare, pentru care deja se estimează că ar fi disponibile circa 10 miliarde de euro și care sunt special pentru investiții în energie curată.

Autoritățile trebuie să facă proiecte bune de modernizare. Dar nu se face și ne iluzionăm dacă credem că securitatea energetică a țării ar fi fost mai bună dacă păstram acele capacități de producție construite în anii 60-70.

Noi am descurajat tot ce se putea în materie de investiții în sectorul de energie. Există interes privat pentru investiții în energie, dar totul este blocat, și apar doar idei de plafonare, reglementare a prețurilor sau supraimpozitare.

De fapt, reglementarea a blocat investițiile. În plus, este foarte greu să obții avizele tehnice de racordare de operatorii de transport sau distribuție.

Despre exploatarea gazelor din Marea Neagră discutăm de mai bine de zece ani, deși puteam să le scoatem de anul acesta. Deci, este exclusiv vina noastră.

Citește și: Decizie CJUE: Un judecător național nu poate răspunde disciplinar pentru că a aplicat dreptul UE

Mitul 4 – Distribuitorii și furnizorii de energie au profitat de moment și au făcut speculă

Fals. Am văzut cazuri punctuale de facturi uriașe, care ori au fost greșite, ori au fost încercări ale furnizorilor de a încărca clientul final. Deocamdată, nu știm în ce măsură sunt relevante statistic, nu avem toate datele până în decembrie.

Acum, trebuie să înțelegem exact care e vina statului. Legea plafonării și compensării a fost aplicabilă de la 1 noiembrie, dar normele de aplicare au apărut undeva spre 29 noiembrie. Acolo erau toate detaliile de aplicare concretă, inclusiv cum ar trebui făcute facturile, dar la modul de aplicare, s-a lucrat până la finalul lui decembrie.

Deci, companiile au scuza plauzibilă că statul nu a făcut de la început reguli clare, pe care să le aplice. Am văzut și că au fost mulți furnizori care au amânat emiterea de facturi. Mulți s-au trezit cu facturi pe trei luni din urmă, tocmai din cauza faptul că furnizorii nu au știut cum să calculeze facturile.

Unii dintre furnizori s-au gândit că există un risc serios să nu își primească banii asumați de stat prin legea compensării și plafonării. Furnizorii plătesc deocamdată din buzunarul propriu sute de milioane de lei, cu speranța că le vor recupera de la stat.

Unii furnizori deja vor să renunțe la licențele de furnizare, pentru că nu își mai permit, și practic se va restrânge oferta de pe piață.

Efectele sunt periculoase pentru sectorul energiei, pe termen lung. Și beneficii nu există.

spot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactorul-șef al PressHUB (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021. Între 2015 și 2017, a fost redactor-șef la cotidianul România liberă, unde lucrase anterior ca reporter de investigații. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași, România. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

6 COMENTARII

  1. Otilia Nutu parerologul de serviciu, le nimereste bine la pct 3 si 4 dar da cu bata in balta la 1 si 2.
    Sa le luam pe rand:
    pct 1: in titlu de discuta de „certificate verzi”(o subventie specifica unor tari printre care si Romaniei) iar in text dezbate cu nonsalanta „certificatele de carbon”, EUA (EU Allowance)
    pct 2: Exact politica verde dusa la extrem a EC n-e adus in aceast punct. Nu poate fi decat natural ca atunci cand elimini mii de MW instalati de nuclear si carbune cei ramasi sa fie cei care inchid curba si astfel seteaza pretul scump. Daca ne-am baza doar pe renewable bullshit am muri de vreo 3 ori pe ani de cate ori sunt valuri de frig in europa (am si traspira ca guitatorii in iul-aug-sep dar aia s-ar considera „verde”).
    Liberalizarea nu are nici o treaba cu actuala creste de preturi, este doar gargara lui Ciolacu care urmeaza gargarei lui Dragnea-Vilcov-Teodorovici care sunt, de facto, cei care au franat fara vreo urma de discernamnt liberalizarea in 2019.
    Datorita conducerii strategice si luminoase a marilor si iubitilor conducatori toti furnizarii, mici si mari, sunt in risc de insolventa – mai au 2-3 saptamani de gafait. Distributiile la fel…

  2. Orice dar să nu dăm în politica verde tembelă. Realitatea nu contează, contează doar propaganda fără cap și fără coadă. Este fascinantă această orbire care merge până la capăt. Asta o să fie și soluția: oamenii ăștia sunt atât de fanatizați de tâmpeniile îndrugate încât nu se pot opri din șarada ineptă, ruptă complet de realitate. Devine precum propaganda comunistă, nimeni nici măcar activiștii nu mai crede în ea.
    Prețul certificatelor de carbon a crescut de la 7 euro în 2017 la aproape 90 euro recent dar aceste taxe inutile, speculative nu influențează deloc piața. Nu zău?
    Eu propun un test: hai să vedem cât de ecologiști o să devină oamenii când calitatea vieții se va duce în cap? Cum vor susține ei tranziția verde? A început deja. Prevăd mari turbulențe sociale și oameni politici care vor realiza că vântul începe să bată invers și se vor plia sau vor fi nevoiți să plece.

  3. Sunt multi factori care au dus la marirea preturilor la energie ,gaz si altele dar efectul domino abia a inceput ,adica scumpirea produselor, dar revenind la energie nu prea se justifica doar printre altele efectul plandemiei unde peste tot in lume s-au cheltuit bani multi inutil pe inutilitati si acum vine nota de plata pentru plandemie!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Reduceri semnificative de prețuri la Petrom în prima zi de minivacanță

Minivacanța de 1 decembrie începe cu ieftiniri la Petrom,...

Românii mai așteptă cu ridicarea vizelor pentru SUA. Aurescu are o soluție

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că a...