Efectele războiului din Ucraina, contracarate cu fonduri europene

Data:

România va avea la dispoziție în următorii ani mai multe fonduri europene decât a absorbit din momentul aderării la Uniunea Europeană și până în prezent. Astfel, dacă în ultimii 15 ani România a beneficiat de 60 miliarde de euro din fonduri europene, în următorii șapte ani va avea la dispoziție aproape 80 miliarde de euro, din care 46,4 miliarde de euro prin programele operaționale sectoriale finanțate din bugetul multianual 2021-2027, iar 33,5 miliarde de euro (granturi și împrumuturi – n.r.) prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din fondul european de redresare economică.

Aceste sume sunt parte a celui mai amplu plan de investiții derulat vreodată de Uniunea Europeană, plan prin care vor fi puse la dispoziția statelor membre 1.800 miliarde de euro până în 2027 – 1.100 miliarde de euro din bugetul multianual, 700 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, coraportor al Parlamentului European pe implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, a declarat că „vor fi fonduri pentru toate investițiile prioritare la nivel național”, inclusiv pentru contracararea efectelor pe care războiul din Ucraina le are în economie.

România are deja în curs de definitivare Programele Operaționale sectoriale, pentru fondurile bugetului multianual 2021-2027, acestea urmând să cuprindă proceduri mai simple pentru beneficiari. În cazul PNRR, toate proiectele ce vor fi finanțate trebuie să înceapă până pe 31 decembrie 2023 și să fie finalizate până pe 31 decembrie 2026.

„Ce vreau să subliniez este că fondurile europene din bugetul 2021-2027, printr-o derogare, le putem absorbi încă trei ani după această perioadă. În cazul PNRR, presiunea timpului este mult mai mare – proiectele trebuie finalizate până în 2026, dacă nu, nu vor fi decontate de Comisia Europeană, așa este în prezent cadrul legal, pe el trebuie să ne bazăm. Prin urmare, avem suficiente fonduri, decizia este doar pe ce linii de finanțare vom depune proiectele, care este forma optimă pentru a ne încadra în termene – pe programele operaționale sau pe PNRR”, a explicat Siegfried Mureșan.

Citește și: Extinderea UE, „vaccin” în calea războiului și dictaturii

Care sunt limitele în renegocierea PNRR

Unul dintre subiectele importante aflate pe agenda publică este cel al renegocierii unor capitole din PNRR. În această privință, europarlamentarul Siegfried Mureșan a precizat că „legislația este foarte clară, PNRR-urile statelor membre pot fi amendate pe baze obiective, în niciun caz pe criterii politice”.

„Dacă între momentul adoptării lor de Comisia Europeană și momentul actual s-a întâmplat ceva deosebit, ceva care să justifice o nouă prioritate, se poate face o ajustare. De exemplu, un lucru deosebit care s-a întâmplat este invazia forțelor armate ruse în Ucraina. Am văzut cu toții că trebuie să reducem dependența energetică față de Federația Rusă, să investim în noi surse de energie, să investim în interconectori, să aducem energia acolo unde este necesară. De asemenea, un alt domeniu important este consolidarea securității alimentare. Trebuie compensată scăderea importurilor de produse agroalimentare din Ucraina și Rusia, trebuie să creștem agricultura europeană, să îmbunătățim inclusiv capacitatea de procesare – cum este cazul României – prin urmare, orice investiții în această direcție vor fi privite favorabil de Comisia Europeană pentru a fi finanțate prin PNRR”, a arătat europarlamentarul.

Citește și: Parlamentul European solicită ca finanțarea redresării economice să fie transparentă

Pensiile nu pot fi crescute prin PNRR

În același timp, o introducere, de exemplu, a unei creșteri a pensiilor sau a altor categorii de cheltuieli sociale în PNRR ar avea mai degrabă o bază politică și mai puțin una obiectivă.

„Nivelul de cheltuieli bugetare din România trebuie să se încadreze în regulile europene de 3 la sută deficit. Din păcate, România este deja introdusă într-o procedură de deficit excesiv, nu putem merge mai departe cu depășirea acestor limite. Este vorba de cheltuielile noastre din toate domeniile. Cea mai bună modalitate de creștere a pensiilor în România este să creștem economia, să avem o creștere a PIB și atunci automat și nivelul în care pensiile pot să se încadreze conform negocierilor cu Comisia Europeană va putea fi mai mare”, a arătat Sigfried Mureșan.

„Eu am văzut o decizie a coaliției de guvernare și pe aceea o consider importantă și serioasă, decizie care spune că avem în vedere optimizarea PNRR introducând proiecte în domeniul energiei, proiecte care să ducă la securitate alimentară, irigații și sprijin pentru sectorul privat, pentru întreprinzători, unii dintre ei afectați de războiul din Ucraina. Fondurile PNRR ar putea fi o sursă pentru acestea. Aceasta este decizia oficială a coaliției, la aceasta trebuie să ne raportăm”, a mai declarat europarlamentarul.

Citește și: Ancheta PEGASUS continuă în Parlamentul European. Noi dezvăluiri despre utilizarea softului minune care spionează orice dispozitiv

Condiții pentru alocarea fondurilor europene

În raportul adoptat de Parlamentul European în ultima sesiune plenară (22-23 iunie a.c.) cu privire la modul de implementare a facilității europene de redresare și reziliență sunt punctate o serie de elemente general valabile pentru toate statele membre. Până în prezent, 26 din cele 27 state UE au depus Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, iar 25 dintre acestea au fost aprobate.

Cele mai multe controverse au fost legate de PNRR-urile Poloniei și Ungariei, din cauza unor încălcări ale normelor statului de drept. Planul Poloniei a fost, totuși, aprobat, condiționat însă de respectarea unor angajamente.

Pe actualele PNRR-uri, 22 de state, inclusiv România, au primit primele sume, din prefinanțare. Următoarele tranșe sunt, însă, condiționate de respectarea țintelor și reformelor pe care fiecare stat și le-a asumat prin planurile naționale.

„Dacă anumite reforme nu sunt îndeplinite sau se ratează anumite ținte, CE poate propune suspendarea unei părți din fonduri, în funcție de gravitatea neîndeplinirii țintelor. Înainte de fiecare plată a unei tranșe, Consiliul UE, în formatul miniștrilor de Finanțe, trebuie să aprobe acele plăți. Sper, totuși, că niciun stat membru nu va ajunge în situația de a pierde fonduri”, a arătat europarlamentarul.

În același timp, date fiind sumele importante mobilizate prin fondurile europene, „cu cât cheltuim mai mult, cu atât avem obligația să ne asigurăm că banii ajung la beneficiarii pentru care sunt gândiți”. Drept urmare, Parlamentul European a introdus în legislația comunitară un rol foarte puternic pentru instituția Procurorului European, Oficiul European de Luptă Antifraudă, Curtea Europeană de Conturi, Europol și Eurojust.

Citește și: Cum au reacționat Maia Sandu și Zelenski după ce Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la UE

Cei șase piloni de investiții în redresare și reziliență

Axat pe șase piloni de acțiune, Mecanismul de Redresare și Reziliență inițiat la nivel european este menit să asigure investiții în toate zonele de interes ale statelor comunitare, a arătat europarlamentarul Siegfried Mureșan:

„La nivelul Parlamentului European ne-am asigurat că avem suficientă flexibilitate pentru a absorbi fondurile în domeniile importante, inclusiv pentru România. În ceea ce privește Mecanismul de Redresare și Reziliență, inițial Comisia Europeană a propus legislația pe două domenii principale – tranziție spre o economie verde și tranziție digitală – dar la nivelul Parlamentului European am apreciat că prioritățile celor 27 de state membre sunt mult mai diverse și am creat o structură cu șase piloni de investiții, prin adăugarea a încă patru domenii: coeziunea economică, coeziunea socială și teritorială, sănătate și reziliență instituțională și proiectele pentru tineret”.

Europarlamentarul a precizat că, în prezent, 200 miliarde de euro constând în împrumuturi nu au fost încă accesate de statele membre. Aceste credite (pe termen lung și dobânzi avantajoase) vor fi cel mai probabil, în cea mai mare parte, dirijate spre consolidarea securității energetice a Uniunii Europene.

Notă: Acest material a fost realizat ca urmare a unei vizite de documentare la Parlamentul European, la Bruxelles, la invitația europarlamentarului Siegfried Mureșan (PPE).

Citește și: Parlamentul European solicită acordarea fără întârziere a statutului de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova

––––-

Urmăriți PressHUB și pe Google News

Ovidiu Amălinei
Ovidiu Amălineihttps://www.viata-libera.ro/
Cu o experienţă de peste 25 de ani în presă, Ovidiu Amălinei este şef al Departamentului Economie-Administraţie al ziarului „Viaţa liberă” Galaţi. Pentru performanţele în jurnalism a fost distins cu numeroase premii, printre care se numără şi două titluri de „Reporter European” acordate, în 2008 şi 2009, în cadrul concursului organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti. De asemenea, în 2016, a beneficiat de o bursă de specializare, la Bruxelles, în cadrul programului „Bursele Europene – Jurnalişti în dialog”, derulat de Comisia Europeană în parteneriat cu Freedom House.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related