EXCLUSIV Ce raportează că au făcut Comisiile SRI si SIE din Parlament, în timpul războiului din Ucraina

Data:

Comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete (SRI și SIE) interpretează diferit care sunt informațiile ce pot fi făcute publice și care sunt cele clasificate referitoare la activitatea acestor comisii în contextul războiului din Ucraina.

PRESShub a transmis un set identic de întrebări atât Comisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI cât Comisiei pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, pentru a înțelege în amănunt activitatea și interesul parlamentarilor români pentru noile amenințări de securitate ale statului, în contextul războiului de la granița României.

Suprasecretizarea de la comisia SIE

Dacă Comisia de Control al SRI a răspuns parțial la întrebările PRESShub, Comisia SIE a susținut că nimic din activitatea sa nu poate fi făcut public, reacția de suprasecretizare a acestei comisii fiind totală.

Mai exact, SIE susține că orice date statistice privind corespondența SIE cu Comisia din Parlament ar viza indirect obiectul și dimensiunea activității Serviciului de Informații Externe, drept urmare ar fi exceptate de la liberul acces al cetățenilor.

„Orice proces de secretizare are o dimensiune subiectivă, mai mică sau mai mare, dar există. Ea depinde de buna credința și de bunăvoința autorului secretizării. De altfel, există și un dicton în lumea serviciilor secrete – dacă nu știi în ce fel îți poate dăuna, atunci secretizează.

În legătură cu răspunsul Comisiei SRI, el nu răspunde neapărat tuturor întrebările, dar măcar a transmis ceva de bun-simț. În privința Comisiei SIE, vorbim de un reflex birocratic de (supra)secretizare.

De altfel, răspunsul Comisiei SIE precizează că informațiile cerute pot intra sub incidența legilor, așadar nu vorbim de o certitudine, e o chestiune de interpretare”, a explicat, sub protecția anonimatului, un fost ofițer de informații, care ar fi cauza pentru care cele două comisii interpretează diferit legile lor de funcționare.

Citește și: Bombardamentele rusești din Ucraina au lăsat Moldova pe întuneric

PRESShub a transmis ambelor comisii următoarele întrebări:

1. În anul 2022, câte solicitări, informări sau rapoarte a cerut Comisia de Control SRI/SIE din Parlament Serviciului Român de Informații, respectiv Serviciului de Informații Extern referitoare la contextul de securitate generat de războiul ruso-ucrainean?

2. Câte ședințe cu angajații sau conducerea SRI/SIE au solicitat Comisia de Control SRI/SIE pe tema războiului din Ucraina? 

3. Câte informări sau rapoarte a trimis SRI/SIE, din proprie inițiativă, către Comisiile de control?

4. Cum și-a modificat planul de control Comisia de Control SRI/SIE în funcție de noile amenințări la securitatea națională generate de război? 


Directorul SRI, chemat în Parlament cu 2 zile înainte de începerea războiului

Comisia de control al SRI a oferit următorul răspuns:

„Precizăm că membrii Comisiei au fost informaţi de Serviciul Român de Informaţii încă din anul 2021 cu privire la creşterea tensiunilor la graniţa ruso-ucraineană şi asupra pericolului pe care îl reprezintă Rusia pentru securitatea regională şi globală.

Cu doar două zile înainte de declanşarea agresiunii ruse în Ucraina, pe data de 22 februarie 2022, Comisia l-a audiat pe directorul SRI, Eduard Hellvig, care a prezentat parlamentarilor din Comisie o analiză a situaţiei actualizată a stării generale de securitate, fiind punctate efectele pe care criza din Ucraina le poate genera în România, precum şi raportarea Serviciului la principalele ameninţări la adresa securităţii naţionale rezultate din situaţia din Ucraina şi soluţiile identificate pentru prevenirea şi contracararea acestora.

La invitaţia Comisiei, în data de 25 mai a.c., directorul Centrului Naţional Cyberint al SRI, domnul Anton Rog, a participat la şedinţa Comisiei, la Parlament, unde a prezentat evoluţia atacurilor cibernetice împotriva României de la începerea războiului în Ucraina.

Conform prevederilor legale, Comisia de control primeşte săptămânal informări şi analize de informaţii de securitate, inclusiv cu privire la conflictul ucrainean. Menţionăm că datele comunicate Comisiei sunt informaţii de securitate naţională, clasificate, potrivit legii.

Pe parcursul acestui an, până la data formulării prezentului răspuns, Comisia a efectuat 7 activităţi de control la unităţile SRI, dintre care 5 controale la direcţiile regionale cu sediile principale în Cluj, Timişoara, Constanţa, Ploieşti şi Craiova, şi 2 controale la unităţile din Bucureşti, respectiv la Direcţia Generală Securitate Economică şi la Institutul pentru Tehnologii Avansate.

Citește și: Parlamentul European a declarat Rusia „stat sponsor al terorismului”

În cadrul acestor activităţi au avut loc discuţii între parlamentarii din Comisie şi reprezentanţii SRI referitoare la principalele riscuri pentru România ca urmare a evoluţiilor conflictului din Ucraina.

Spre exemplificare, vă comunicăm următoarele:

– La Cluj, Comisia a fost informată de şeful unităţii că a fost activat un task-force în vederea asigurării integrate şi unitare a activităţilor specifice în vederea gestionării riscurilor generate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei şi că în acest context, a fost intensificată cooperarea inter-instituţională între serviciile de informaţii şi ministere, în format SNPCT.

La Timişoara, membrii Comisiei şi reprezentanţii direcţiei regionale a SRI au discutat. în contextul războiului. despre amplificarea atacurilor cibernetice care au vizat România. unul dintre site-mile blocate de hackerii ruşi fiind şi cel al aeroportului din Timişoara.

– Comisia s-a raportat şi la relevanţa strategică a regiunilor Dobrogea şi Oltenia atât pentru România. cât şi pentru Uniunea Europeană şi NATO, care a crescut exponenţial în contextul conflictului din Ucraina.

– La Constanţa, discuţiile au vizat intensificarea prezenţei aliate în regiune, prezenţa şi activarea Forţei de răspuns a NATO, dislocarea fără precedent a unor importante capacităţi militare aliate, o prezenţă diplomatică consistentă, precum şi existenţa unor ameninţări majore de securitate pentru România şi flancul estic al NATO.

– La Craiova, întrebările Comisiei au vizat şi prezenţa militară aliată – Scutul Antirachetă de la Deveselu și Brigada Multinaţională NATO din Craiova. prezenţele diplomatice” se arată în răspunsul transmis PRESSHub.

Comisia SIE vrea să îi credem pe cuvânt

În schimb, Comisia de Control a SIE a precizat pentru PRESShub următoarele:

„Analizând solicitările dumneavoastră punctuale, prin prisma legilor specifice de funcționare a SIE a Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activitätii Serviciului de Informatii Externe (Legea nr. 1/1998 privind organizarea functionarea Serviciului de Informatii Externe, Hotärårea nr. 44/1998 privind constituirea, organizarea functionareaComisiei parlamentare speciale pentru controlul activitätii Serviciului de Informatii Externe Legea 544/2001 privind accesul la informațiile de interes publice), reiese cä informațiile dorite pot intra sub incidența acestora, în consecință sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor.

Luând în considerare cele expuse mai sus, dorim să vă asigurăm că, prin atribuțiile pe care le are Comisia parlamentară specială pentru controlul activității Serviciului de Informatii Externe, se urmărește activitatea SIE sub aspectele cerute de dumneavoastră, existând un flux continuu de schimb de informații, inclusiv întâlniri cu reprezentanții SIE, la solicitarea noastră sau din inițiativa SIE”.

Citește și: Instanța supremă a respins „manevra” prin care CSM dorea desființarea Secției penale a Curții de Apel Constanța

SRI ne-a ignorat complet, SIE a spus că nu poate vorbi

PRESShub a transmis același set de întrebări și către SRI și SIE. În timp de Serviciul Român de Informații nu a răspuns nimic până la publicarea acestui articol, Serviciul de Informații Externe a răspuns în linia Comisiei SIE:

„Vă comunicăm că aspectele solicitate, respectiv date statistice punctuale privitoare la corespondența instituției noastre cu beneficiarii legali ai informațiilor din domeniul securității naționale, vizează indirect obiectul și dimensiunea activității Serviciului de Informații Externe, fiind prin urmare exceptate de la liberul acces al cetățenilor”.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan este un jurnalist cu peste 17 ani de experiență în presă.A publicat anchete, reportaje, interviuri, analize sau opinii în Libertatea, Newsweek România, Vice România, Eastern Focus Quarterly, Dilema Veche, România Liberă, Digi24 și Jurnalul Național.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Cum împacă orașele mari din România iluminatul festiv și factura la curent electric

Românii se confruntă cu o perioadă complicată din punct...

Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, vine în România

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola vine în vizită în...