EXCLUSIV Supraviețuitoare a Holodomorului, foametea provocată de Stalin, care a ucis milioane de ucraineni: Familiile mâncau copiii morți | VIDEO

Data:

Holodomorul, foametea provocată artificial în Ucraina de către Stalin, între 1932 și 1933, a ucis peste 8 milioane de oameni. Unele surse susțin că numărul victimelor în rândul ucrainenilor este dublu.

Dramele din Ucraina, din timpul Holodomorului, sunt teribile, iar cele mai teribile sunt cazurile de canibalism, a explicat istoricul Armand Goșu, pentru PressHUB.

„Rapoartele poliției politice reconstituie contexte în care a fost atras soțul în casă, a fost lovit, omorât, apoi gătit. În alte cazuri, oamenii dezgropau animale moarte cu luni în urmă, luau carnea care mai era pe oase și încercau să o gătească.

În primăvară, mulți s-au salvat mâncând rădăcini”, a arătat istoricul.

Situația era atât de dramatică încât trenurile care treceau prin zonele din Ucraina afectate de foamete erau obligate să aibă perdele trase la ferestre. Și nu mai opreau în gări.

„Copii, femei, bărbați dezbrăcați sau îmbrăcați sumar arătau cumplit, încercau să intre în gări în speranța că cineva le aruncă o bucată de pâine sau se pot agăța de trenuri, pentru a pleca din satele care erau blocate cu militari, pentru ca nimeni să nu le părăsească”, a menționat Armand Goșu, pentru PressHUB.

Citește și: VIDEO serie specială | Ucraina, războiul sfârșitului unei lumi

Supraviețuire miraculoasă în mijlocul foametei

Istoria cruntă a Holodomorului, reținută de documentele din arhive, a fost trăită pe viu de Vera Pulvas, cu care PressHUB a discutat în exclusivitate.

Vera Pulvas are 89 de ani. S-a născut într-un sat din Ucraina, în 1933, în plină foamete. O foamete indusă artificial de către Stalin, care a decis să le ia țăranilor ucraineni produsele agricole din gospodărie. Practic, cu poliția politică și cu armata, Stalin a luat tot ce însemna cereale.

YouTube video

Rămași fără hrană pentru ei și pentru animale, fără posiblitatea de a părăsi satele afectate de foame, pentru că erau încercuite de armată, cel puțin 7 milioane de ucraineni au murit de foame.

„Holodomorul a fost mai ales în centrul Ucrainei, în satul nostru, satul se numea Iustingrad, regiunea Kiev la acea vreme. A fost o perioadă dificilă. Soldații au fost trimiși în satul nostru, de la Moscova, să ne ia toată mâncarea.

Erau în fiecare casă, luau totul: cereale, mâncare, chiar și mâncare pentru copii. Oamenii ascundeau mâncarea în pătuțuri, sub saltele, dar au căutat și au luat totul. A fost foarte greu”, a povestit, pentru PressHUB, Vera Pulvas.

Născută într-un moment fatidic din istoria Ucrainei, un genocid, a supraviețuit cu greu și cu mult noroc. Azi, aflată la Kiev, trece printr-o nou război.

„Mătușa mea locuia în vestul Ucrainei, nu era foamete acolo, și ne mai aducea făină, cereale. Așa m-au hrănit. Aproape am murit. Datorită mătușii mele am supraviețuit.

Dar oamenii au suferit, căutau cartofi înghețați în grădină, căutau broaște și melci în râuri. Au mâncat frunze din copaci, le-au tăiat și prăjit pentru a le mânca. Au fost cazuri grave când copiii mici au murit și apoi au fost mâncați de familiile lor”, a aflat Vera Pulvas de la părinții ei, care i-au salvat viața.

Norma de cereale, imposibil de livrat

De ce a creat Stalin foametea cruntă din Ucraina? Începuse colectivizarea cu forța. Țăranii harnici, cu terenuri în proprietate (culaci, echivalentul chiaburilor din România), care s-au opus ca acestea să fie luate la colectiv, au fost fie uciși, fie arestați și deportați în Siberia. Iar restul au fost obligați să dea statului norme de cereale imposibil de atins.

„Datorită condițiilor excepționale din 1930, recolta a fost de-a dreptul excepțională, cu 25% mai mare decât de obicei. Asta a însemnat câteva zeci de milioane de tone de cereale în plus față de media obișnuită. Această recoltă record l-a încurajat pe Stalin să continue colectivizarea și să impună cote tot mai ridicate la rechizițiile de cereale.

Problema era că Stalin avea nevoie vitală să crească producția, să o vândă la export, pentru a încasa mai mulți bani, iar cu banii respectivi să cumpere utilaje pentru industrializarea URSS, cea de-a doua mare industrializare a Rusiei”, a explicat istoricul Armand Goșu.

Stalin avea nevoie de tot mai mulți bani și îi făcea prin vânzarea de cereale. Doar că agricultura depindea la acea vreme foarte mult de climă. Iar în 1931, nu a mai fost favorabilă.

„S-au făcut mai puține cereale, recolta era mai mică cu 20 de milioane de tone. În schimb, norma de colectat a devenit și mai mare. În lumea satului ucrainean se practica un tip de agricultură depășit, căci nu aveau unelte și nici tehnică agricolă. Împărțeau recolta o parte pentru familie, o parte pentru animale, o parte pentru însămânțare și o parte pentru vânzare.

Stalin, cu normele lui exagerate, a distrus acest echilibru, care oricum era fragil. În loc să ia recolta care mergea la piață, 15-20%, el a luat 35%. Echilibrul a fost complet distrus. Ce rămânea populației pentru supraviețuire a scăzut dramatic”, a detaliat Armand Goșu.

Soldații sovietici luau hrana ascunsă în pătuțurile copiilor

Foametea i-a ucis pe ucraineni cu milioanele. Vera Pulvas își amintește, pentru PressHUB, de poveștile cu oameni care cădeau pe stradă și mureau acolo, pe loc.

„A fost o perioadă foarte grea, oamenii mureau, o persoană putea să meargă și să moară pe stradă. Au venit dricuri în satul nostru, au luat cadavrele și le-au scos din sat, în gropi comune.”

Bătrâna nu are, nici după atâția ani, vorbe bune despre soldații sovietici.

„Oamenii i-au implorat să lase ceva de mâncare copiilor, dar au fost foarte cruzi, au luat totul. În 1947 a fost iar foamete, dar ne-a fost mai ușor să supraviețuim datorită recoltei pe care o aveam. Oamenii se duceau la muncă, la câmpurile de cereale, dar nimeni nu avea dreptul să ia nici măcar puține cereale.

Copiii, după recoltare, mergeau la câmp și strângeau spice de grâu. Însă câmpurile erau supravegheate de soldați, îi prindeau pe copii, îi băteau și le luau tot ce adunaseră. După astfel de întãmplări, copiilor le era foarte frică”, a povestit Vera Pulvas.

Citește și: Cultura secretului și reacțiile slabe ale Bucureștiului la războiul din Ucraina

Un milion de arestați

Stalin a dat, în august 1932, o lege prin care cei care nu dădeau recoltele la stat erau deportați. Iar în virtutea acelei legi, au fost arestați în câteva luni aproape un milion de oameni.

„Atât de mare era numărul arestaților, încât Stalin a trebuie să intervină și să oprească arestările”, a menționat Armand Goșu.

Foametea teribilă indusă de toate aceste măsuri a făcut peste 7 milioane de victime. Rușii nu recunosc nici azi că atunci a avut loc un genocid al ucrainenilor. Afirmă că foametea nu a fost îndreptată împotriva ucrainenilor, ci a fost doar o politică economică greșită.

„Rușii zic că Stalin nu avea nimic împotriva ucrainenilor. Or, se știe că Stalin avea ceva împotriva ucrainenilor, încă de la formarea URSS, când Lenin a decis să facă o federație ca formă de stat. În decizia lui Lenin, și ce s-a întâmplat în Ucraina a jucat un rol foarte important”, a explicat, pentru PressHUB, Armand Goșu.

spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.
3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Circulația pe Podul Grant va fi redeschisă duminică, 31 martie

Circulația pe Podul Grant va fi redeschisă duminică, de...

Semnal de alarmă privind abuzurile dezvoltatorilor imobiliari

Semnal de alarmă privind abuzurile dezvoltatorilor imobiliari tras de...

Taxele și impozitele pe proprietăți ar putea fi majorate 

Taxele și impozitele pe proprietăți ar putea fi majorate...