Iohannis: „Urmărim o prezenţă NATO consolidată pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră”

Data:

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut vineri, la Palatul Cotroceni, declaraţii de presă comune cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la finalul Summitului Formatului Bucureşti 9 (B9).

Președintele Iohannis a declarat că, încă de la începutul războiului în Ucraina, aliaţii din Europa Centrală şi de Est, parte a Formatului B9, au menţinut un dialog şi o coordonare strânsă, iar seria de reuniuni desfăşurate până în prezent demonstrează în mod categoric valoarea adăugată a Formatului B9.

“B9 este un cadru esenţial pentru coagularea şi proiectarea unor poziţii comune, articulate, privind teme importante pentru securitatea Flancului Estic şi cea euroatlantică. Este, alături de partenerii noştri din Statele Unite şi împreună cu aliaţii NATO, o evidenţă că asigurăm un dialog aplicat cu privire la implicaţiile profunde ale invaziei militare ruse pentru securitatea noastră, pentru stabilitatea euroatlantică şi pentru ordinea internaţională bazată pe reguli”, a declarat Iohannis.

Șeful statului a mai afirmat că apărarea colectivă este şi trebuie să rămână sarcina fundamentală prioritară a NATO. Legătura transatlantică şi Articolul 5 al Tratatului de la Washington fac din NATO cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, iar în contextul actual acestea sunt mai relevante ca oricând.

Citește și: BREAKING Elena Udrea va fi extrădată în România

“Rezultatul pe care îl urmărim este o prezenţă NATO consolidată pe Flancul Estic, unitară şi coerentă, robustă, credibilă şi sustenabilă, în special la Marea Neagră – cea mai expusă ameninţărilor Rusiei. Acţionăm pentru adoptarea de elemente concrete în acest sens la Summitul NATO de la Madrid, care va avea loc la sfârşitul acestei luni. Regiunea Mării Negre are o importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, iar viitoarele măsuri de descurajare şi apărare trebuie să trateze cu prioritate nevoile de securitate ale zonei”, a transmis președintele României.

Un alt subiect important abordat în cadrul discuţiilor la Summitul B9 a fost acela al consecinţelor multiple pe care războiul le generează, nu doar din perspectiva de securitate, ci şi în plan umanitar şi economic. Un accent deosebit a fost pus pe nevoia de a sprijini, în continuare, Ucraina şi poporul ucrainean.

“Am reiterat, cu această ocazie, faptul că România a depus eforturi susţinute pentru a sprijini umanitar Ucraina, dar şi Republica Moldova. Am subliniat, şi în acest context, importanţa demersurilor pentru asigurarea securităţii alimentare, domeniu în care România deja oferă un sprijin consistent. De asemenea, am susţinut perspectiva consolidării relaţiilor NATO cu partenerii din regiune, profund expuşi la presiunile şi agresiunea Rusiei. Totodată, am exprimat susţinerea fermă a României pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă. Aderarea acestor state va contribui la întărirea securităţii Alianţei în ansamblul său, printr-o postură de descurajare şi de apărare mai eficientă, inclusiv pe Flancul Estic”, a declarat Iohannis.

Liderii a nouă state de pe flancul estic al NATO au transmis vineri, în declarația finală comună adoptată după Summitul de la București, un mesaj de “condamnare fermă a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei” și sprijinirea integrării Ucrainei în cadrul Uniunii Europene.

Citește și: VIDEO Summitul B9 de la București. Președinții statelor NATO de pe Flancul Estic participă la reuniune

Declarația comună a șefilor de stat din Formatul București 9

1. Noi, Președinții Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României și Republicii Slovace, ne-am reunit astăzi, în grupul București 9, pentru pregătirea Summitului NATO de la Madrid. Am salutat participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg. Ne-am întâlnit astăzi, într-un moment de deteriorare fără precedent a mediului de securitate, cauzată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, cea mai gravă amenințare din ultimele decenii la adresa securității euroatlantice. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa și cauzează suferință umană și distrugeri enorme.

2. Am reiterat mesajul de condamnare fermă a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a beneficiat de complicitatea Belarusului și a utilizat Marea Neagră ca platformă de lansare. Este un asalt brutal împotriva ordinii internaționale bazate pe reguli, care cauzează una din cele mai serioase crize de securitate din ultimele decenii în Europa. Deplângem tragica pierdere de vieți omenești și enorma suferință umană și distrugere și ne angajăm să aducem în fața justiției pe toți cei responsabili de atrocități și crime de război. Solicităm Rusiei să își modifice comportamentul agresiv, să își retragă forțele de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocitățile și crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internațional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce privește relația sa cu Rusia.

3. Am reiterat angajamentul de nestrămutat față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, față de Președintele, de Parlamentul și Guvernul său alese în mod democratic, față de poporul ucrainean, în lupta sa curajoasă pentru apărarea căminelor, a țării și a dreptului suveran al Ucrainei de a alege propriile aranjamente de securitate și politică externă, fără interferențe externe. Am subliniat continuarea sprijinului nostru față de aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei. Sprijinim, de asemenea, integrarea Ucrainei în cadrul Uniunii Europene. Suntem hotărâți să continuăm și să creștem asistența pentru Ucraina, deoarece o Ucraină democratică și puternică este importantă pentru securitatea și stabilitatea Europei. Am oferit protecție pentru milioane de refugiați ucraineni.

Citește și: Peter Gill, expert în servicii secrete: Proiectele de lege măresc semnificativ puterile SRI asupra societății

4. Ca răspuns la agresiunea Rusiei, NATO a demonstrat că angajamentul său pentru Articolul 5 al Tratatului de la Washington este de neclintit și că unitatea, solidaritatea și coeziunea rămân valori aliate fundamentale. În acest sens, NATO a activat planurile de apărare, și-a întărit postura de descurajare și apărare terestră, maritimă și aeriană, inclusiv prin creșterea prezenței de-a lungul întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Au fost înființate patru noi Grupuri de Luptă în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia și au fost întărite Grupurile de Luptă deja existente din Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. În continuare, trebuie să consolidăm în mod semnificativ postura NATO de descurajare și apărare către o Apărare Înaintată modernă, de o manieră echilibrată, credibilă, coerentă, sustenabilă și adaptată pe întreg Flancul Estic, luând în considerare specificitățile naționale și în conformitate cu abordarea cuprinzătoare de tip 360 de grade, pentru a descuraja orice agresiune și a asigura apărarea, contestarea și prevalența pe întreg spectrul operațional, împotriva amenințărilor cu care ne confruntăm. Trebuie să creștem prezența aliată multidimensională și să asigurăm forțe combatante interoperabile pe timp de pace, reîntărite în timp util cu forțe și mijloace, aranjamente sporite de comandă și control, apărare consolidată aeriană și împotriva rachetelor, infrastructură îmbunătățită, mobilitate militară și acces sustenabil la lanțul de aprovizionare cu combustibil.

5. Am agreat că trebuie să fim pregătiți pentru a gestiona toate celelalte tipuri de provocări la adresa securității, inclusiv cele hibride, cibernetice și cele vizând dezinformarea, și să ne consolidăm reziliența. Am fost de acord că terorismul rămâne o amenințare persistentă pentru noi toți și că instabilitatea regională continuă pe Flancul Sudic al Alianței necesită eforturi continue și vigilență din partea NATO. Instabilitatea dincolo de frontierele noastre contribuie și la migrația ilegală, o provocare serioasă care necesită atenția noastră. Războiul împotriva Ucrainei are, de asemenea, implicații serioase pentru securitatea alimentară globală, în special în Sud.

6. În acest moment critic, am subliniat importanța unei legături transatlantice durabile, America de Nord și Europa fiind solidare în cadrul Alianței. Am salutat angajamentul aliat de „a apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO”.

Citește și: DNA a deschis un dosar penal pentru fapte de corupţie în cazul podului prăbușit în județul Neamț

7. Conceptul Strategic ce urmează a fi adoptat la Summitul NATO de la Madrid va stabili direcția pe care va merge Alianța în viitor. Ne-am exprimat convingerea că viitorul Concept Strategic va reflecta, printre alte evoluții, noua realitate de securitate creată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, că va sublinia că Federația Rusă este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității euroatlantice și va reînnoi atenția acordată sarcinii principale a Alianței și celei mai mari responsabilități ale sale – și anume apărarea colectivă – fiind evidențiat în același timp că NATO va continua să îndeplinească toate cele trei sarcini principale ale sale.  Va trebui să reflecte, de asemenea, necesitatea consolidării parteneriatului strategic cu Uniunea Europeană pentru a sprijini pacea și securitatea globale și transatlantice, inclusiv prin consolidarea consultărilor și cooperării politice, și sublinierea angajamentului de a îmbunătăți mobilitatea militară.

8. Politica NATO a Ușilor Deschise, prevăzută în Articolul 10 al Tratatului de la Washington, a jucat un rol crucial în consolidarea securității, stabilității și prosperității euroatlantice. Reamintim deciziile adoptate la Summitul NATO din 2008 de la București. Am salutat deciziile suverane ale Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la NATO și așteptăm cu nerăbdare primirea lor ca state membre ale Alianței Nord-Atlantice.

9. Am reafirmat angajamentul nostru ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Republicii Moldova și Georgiei. Vom continua eforturile pentru creșterea rezilienței lor, recunoscând faptul că securitatea și stabilitatea lor contribuie, de asemenea, la securitatea spațiului euroatlantic. Vom consolida, în continuare, cooperarea practică și sprijinul pentru Bosnia și Herțegovina, în calitate de stat aspirant.

10. Suntem pregătiți să ne îndeplinim angajamentele asumate legate de creșterea bugetelor de apărare și să alocăm cel puțin 2% din PIB pentru apărare până în 2024. Vom continua să sprijinim creșterea finanțării comune.

11. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în Formatul Bucureşti 9 ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euroatlantică.

Citește și: Șeful ISCIR, acuzat de DNA că le cerea mită câte 1.000 de euro lunar subalternilor pentru a-i menține în funcții

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Cine este obligat să deszăpezească. Răspunderea primarului și obligațiile cetățenilor

Prima zăpadă mai serioasă din aceeastă iarnă a făcut...

Dacian Cioloș cere liderilor coaliției de guvernare „un plan ofensiv diplomatic clar” pe subiectul Schengen

Europarlamentarul REPER Dacian Cioloș cere liderilor coaliției un plan...

Necrolog pentru un om bun

Joi dimineață, la prima oră, am aflat că a...

Ziare.com: Dovezile că Răzvan Savaliuc și Lumea Justiției s-au conectat la banii lui Vanghelie

Jurnalistul Răzvan Savaliuc și Lumea Justiției au fost „mufați”...