Rezultatele monitorizării segregării școlare în România, prezentate la Parlamentul European

Data:

1387 de unități școlare din învățământul primar și gimnazial din 11 județe ( Botoșani, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Ialomița, Maramureș, Mureș, Prahova, Suceava și sectoarele 2 și 5 București) au fost invitate să participe în cadrul procesului de monitorizare a segregării școlare în cadrul  proiectului „Școala pentru toți copiii! – II”.

58% (805 școli) au oferit date complete, 62%  fiind din mediul urban, iar 55% din mediul rural.  Datele raportului sunt reprezentantive doar la nivelul școlilor care au oferit date din cele 11 județe.

Nouă din zece școli (89,5%)  nu au participat la formare/informare specifică privind derularea procesului de monitorizare a segregării școlare, iar pentru 66.7% dintre școlile nu cunosc indicatorii utilizați pentru evaluarea segregării școlare și modul lor de calcul, potrivit raportului de monitorizare din 2019, când Metodologia de monitorizare a segregării școlare în învățământul preuniversitar a fost aprobată prin ordin al Ministerului Educației

De asemenea, 90.5% dintre școlile care au răspuns nu văd vreo consecință negativă care ar deriva din neparticiparea unității școlare la procesul de monitorizare a segregării școlare.

Raportul, prezentat la Bruxelles

Parlamentul European a găzduit joi conferința „Zero segregare în educație în Europa”, la care au fost prezentate studii de caz privind segregarea în școli și cele mai bune soluții pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen.

Partea introductivă a conferinței a fost moderată de Damaris Uzoma, coordonator al intergrupului Combaterea rasismului și diversitate din Parlamentul European. Au vorbit Presilia Mpanu-Mpanu – în numele Helenei Dalli, comisarul european pentru Egalitate, Elisa Ferreira – comisarul european pentru Coeziune și Reforme (mesaj video) și Salima Yenbou – membră a Parlamentului European (Renew Europe, Franța) – Comisia de Cultură și Educație (mesaj video).

Conferința a continuat cu tema „Provocări în prevenirea, combaterea și sancționarea segregării în educație la nivel național și european”, moderată de Isabela Mihalache, Senior Advocacy Officer, European Roma Grassroots Organisations Network.

Cerasela Bănică, directorul Centrul de Advocacy și Drepturile Omului (CADO), a prezentat reprezentanților instituțiilor europene rezultatele monitorizării dimensiunii segregării școlare în România și a nivelului de pregătire a monitorizării acesteia de către Ministerul Educației, realizate în cadrul proiectului „Școală pentru toți copiii! – II”.

Segregarea școlară a elevilor romi în Spania

Tot pe această temă, Carolina Fernández, de la Fundación Secretariado Gitano (FSG), Spania, a vorbit despre „Segregarea școlară a elevilor romi în Spania”, iar Deyan Kolev, director Amalipe, a prezentat studiul „Hărți și modele de segregare pentru depășirea segregării școlare în Bulgaria”.

Secțiunea privind propunerile de modalități de advocacy și cooperare durabile pentru obiectivul „Zero segregare în educație” a fost moderată de Belén Sánchez-Rubio, șefă a Departamentului Internațional la Fundación Secretariado Gitano. Speakerii pe acastă temă au fost Andrey Ivanov (Fundamental Rights Agency), Jeroen Jutte (Direcția generală pentru Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune a Comisiei Europene) și Denis Durmish (Consiliul Europei).

Citește și: VIDEO Premierul Portugaliei, Antonio Costa, în vizită oficială în România. Acord între cele două țări în domeniul apărării

„Segregarea este o problemă care nu mai poate fi contestată”

Asociația Centrul de Avocacy și Drepturile Omului (CADO) a prezentat în 5 mai, la Parlamentul României, rezultatele monitorizării dimensiunii segregării școlare și nivelul de pregătire a monitorizării acesteia de către Ministerul Educației, realizate în cadrul  proiectului „Școala pentru toți copiii! – II”.

Proiectul a fost realizat de CADO, în parteneriat cu Asociatia ACDC Romania, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund – Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

În cadrul evenimentului s-au prezentat și date privind dimensiunea segregării școlare în funcție de criteriul etnic, dizabilitate, statutul socio-economic (nivelul educației părinților și caracteristica elevului de a fi beneficiar de bursă socială), performanțelor școlare (operaționalizat prin statutul de repetent al elevului, distribuirea elevilor repetenți în spațiile de învățare), neparticiparea la minim 80% din cursurile online organizate în pandemie și nevoia de educație remedială a elevului.

Astfel, cu privire la dimensiunea segregării școlare în cele 11 județe, potrivit raportului 35,4% (285 de școli) din 805 școli care au oferit date, înregistrează, cel puțin o formă de segregare.

Forma de segregare preponderentă este segregare etnică care reprezintă 66.4% segregare per clase din cele 125 de școli identificate cu pondere minimă de elevi romi (3%) și cu minimum un nivel educațional cu minimum 2 clase și 27,5% din școlile respective dar cu minim 2 clădiri.

Segregarea este o problemă care nu mai poate fi contestată

Un alt rezultat prezentat a fost intersecționalitatea segregării care potrivit datelor oferite de către unitățile școlare 47% dintre școlile care au un minimum educațional cu minimum 2 clase.

„Segregarea este o problemă care nu mai poate fi contestată. Dacă nu o vom aborda cu celeritate, vor fi afectați nu numai copiii care sunt segregați dar și ceilalți copii iar întreaga societate va fi mai nesănătoasă, mai imatură, mai needucată. De ce spun asta?

Pentru că într-o perioadă a digitalizării rapide, în care totul se produce la o viteză foarte mare dacă vom avea un grup foarte mare de elevi care nu vor putea ajunge din urmă pe ceilalți copii acest lucru va trage întreaga societate în jos atât din punct de vedere socio-economic, profesional și așa mai departe.

Deci haideți cât mai curând să facem tot posibilul de a da o șansă la o viață normală milioanelor de copii aflați la risc de segregare. Angajamentul meu în această direcție nu se poate realiza fără  sprijinul autorităților, instituțiilor, societății civile, a tuturor”, a declarat Cerasela Bănică, directorul CADO, în încheierea evenimentului de la Parlamentul României.

Citește și: VIDEO TIFF lansează un apel la pace, în campania de imagine a ediției din acest an: Make Films, Not War!

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: