TVR se află în mijlocul unui scandal după ce a difuzat o emisiune care cauționează Securitatea din anii 80. În urma articolului publicat de site-ul G4Media privind acest subiect, CNA a decis să se autosesizeze.
Doar că aceasta nu este singura emisiune difuzată de TVR care spală Securitatea. Un alt episod al aceleiași emisiuni, „Adevăruri despre trecut”, difuzat în 2020, prezintă opiniile apreciative a doi foști ofițeri, care încearcă să demonstreze că, după venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu, Securitatea nu mai avea nicio legătură cu instituția de forță din primele două decenii ale comunismului, fiind chiar pusă în slujba cetățeanului.
2 generali vorbesc despre o Securitate „care ajuta”
Spălarea Securității în emisiunea „Adevăruri despre trecut: Femei în Securitate. Raport asupra banalităţii răului”, difuzată pe 7 iunie la TVR, nu este o întâmplare, ci pare să facă parte dintr-o campanie de rescriere a istoriei recente a României.
Securitatea anilor ’80 nu este cauționată public doar în acest episod, care a ajuns zilele trecute în atenția opiniei publice, ci și în altul mai vechi.
Bunăoară, un episod al emisiunii „Adevăruri despre trecut”, denumit „Securitatea, brațul înarmat al partidului”, difuzat pe 7 decembrie 2020 la TVR și realizat de Raluca Bibiri, propune telespectatorilor o perspectivă „de interior” a Securităţii, prezentată de doi foști ofițeri ai instituției de forță amintite.
„Despre Departamentul Securității Statului s-a vorbit mai mereu cu teamă. Istoria acestui serviciu secret, zis, pe scurt, Securitate, este consemnată mai cu seamă din perspectiva acelora care au încercat să facă dovada abuzurilor atribuite de-a lungul a jumătate de secol, începând cu regimul dejist și până în 1989. Documentarul propune o perspectivă «de interior», a acelora care mărturisesc experiența proprie de ofițeri de securitate.
Citește și: Avem un elefant în încăpere – și acesta este UDMR
Descoperim astfel o altă viziune asupra Securității, în care primează ordinea internă, cu rapoarte ierarhice bine determinate între angajați și, nu în ultimul rând, o structură subordonată în totalitate Partidului”, susține TVR pe site-ul oficial, o instituție de presă finanțată de la bugetul statului, din taxele și impozitele populației.
Raluca Bibiri, realizatoarea emisiunii „Adevăruri despre trecut”, este lector universitar doctor, membră a Școlii Doctorale „Spațiu, Imagine, Text, Teritoriu”, un departament care funcționează administrativ în cadrul Facultății de Litere și este organizat în baza unui Acord de parteneriat de Centrul de Excelență în Studiul Imaginii al Universității din București, potrivit paginii oficiale a instituției de învățământ.
La TVR, Securitatea este creionată ca o instituție în slujba românilor
Primele semne de întrebare apar cu cinci zile înainte de difuzarea episodului respectiv. În materialul de promovare al emisiunii unul dintre foștii ofițeri susține că Securitatea era bine văzută de cetățeni, fiind o instituție benefică românilor:
„Și oamenii știau că Securitatea nu este neapărat o forță opresivă asupra lor, știau că Securitatea îi ajută în situații de genul acesta, și anume îi ajută în rezolvarea problemelor față de instituțiile care îi guvernează”.
Declarația aparține lui Dumitru Bădescu, general maior (rtg), fost ofițer în Departamentul Securității Statului, Direcția a II-a, Contrainformații Economice, și nu a fost urmată de nicio reacție din partea realizatoarei.
Afirmația apare și în debutul episodului, imediat după generic, și este reluată pe parcurs, ca un laitmotiv, fapt care te duce cu gândul că ar putea fi chiar concluzia emisiunii, și anume că Securitatea lui Ceaușescu era un fel de ONG care ajuta populația la nevoie.
De altfel, realizatoarea susține încă de la început faptul că istoria Securității „rămâne parțial necunoscută în absența unui cumul de mărturii directe din partea cadrelor din interior- ofițerii de Securitate” sau că „după 1965 când vine la putere Nicolae Ceaușescu va dispune reorganizarea aparatului de Securitate prin măsuri percepute în interior ca fiind reformatoare și benefice la nivelul întregii societăți ( minutul 3.05)”.
Citește și: VIDEO Pandemia din pandemie. COVID-19 ne-a afectat psihic. Ce facem?
Fără reacție la osanale
Pe tot parcursul documentarului de 48 de minute apare o singură întrebare adresată de realizatoare unuia dintre ofițerii de Securitate și nicio reacție în momentul în care erau ridicate osanale organelor de represiune.
Cu alte cuvinte, TVR difuzează un așa zis documentar potrivit căruia Securitatea din anii 80 era o instituție care punea accent pe ordinea internă și nu pe abuzuri, care venea în sprijinul populației, concluzie însușită și asumată, se pare, de realizatoarea Televiziunii Publice, în lipsa oricărei corecții, în acest sens, privind adevărul istoric.
Niciun cuvânt despre cazul Gheorghe Ursu, de pildă, un inginer din București, opozant al regimului comunist, arestat pe 21 septembrie 1985 și anchetat de Securitate. Ursu a fost ținut în sediul Securității de pe Calea Rahovei, interogat și bătut, decedând pe 17 noiembrie, în urma rănilor provocate de bătăile administrate de ofițeri ai Securității.
Sau despre una dintre armele ideologice de anihilare și reeducare folosită de Securitate în ultimele două decenii de comunism, și anume spitalele psihiatrice, acolo unde ajungeau opozanții regimului. Este adevărat că despre represiunea psihologică s-a vorbit mai puțin în România postdecembristă, dar acest lucru nu înseamnă că nu a existat.
Victimă a acestei metode de anihilare folosită de Securitate a fost și unul dintre cei mai cunoscuți disidenți anticomuniști. Vasile Paraschiv, arestat și torturat, a speriat regimul comunist prin curajul său, așa încât i-a inventat o boală psihică.
Așadar, „lichidarea” oricărei opoziții împotriva regimului comunist și a lui Nicolae Ceaușescu personal, „reformator” al Securității cum este numit în materialul TVR, a fost un obiectiv al organelor de represiune și după 1964.
A mers la Securitate pentru că se plictisea
În cadrul emisiunii difuzate de Televiziunea Publică sunt intervievați doi foști ofițeri ai Securității, și anume Dumitru Bădescu, general maior (rtg) în Departamentul Securității Statului, Direcția a II-a, Contrainformații Economice, și general de brigadă Vasile Mălureanu, general de brigadă ( r), fost maior în Departamentul Securității Statului.
În timpul interviului, generalul Bădescu a mărturisit că a fost recrutat la finalul Facultății de fizică nucleară și a acceptat oferta Securității deoarece îl „plictisea un program de rutină zilnică”.
Al doilea invitat, Vasile Mălureanu, maior în timpul Revoluției din 1989, a activat 15 ani în SRI, până la ieșirea la pensie, cu grad de general de brigadă. Despre Mălureanu au apărut informații în presă potrivit cărora ar fi fost „tătucul poliției politice ceaușiste”, fiind o perioadă și sub comanda temutului general Nicolae Pleșiță.
Presa relatează că Mălureanu i-ar fi supravegheat, printre alții, pe Andrei Pleșu și Florian Pitiș, dar și pe alți jurnaliști și oameni de cultură. Interesant este faptul că, potrivit prosport.ro, generalul (r.) Vasile Mălureanu este fondatorul Academiei Rapid – asociație înființată pentru a cumpăra brandul Rapid.
Generalul Vasile Mălureanu apare în presă alături de generalul Mircea Chelaru și de fostul prim ministru Adrian Năstase, în calitate de moderator, la lansarea uneia dintre cărțile sale.
Ședințe cu jurnaliștii comuniști
În timpul interviului, fostul ofițer de Securitate/SRI dezvăluie care era relația dintre organele de represiune și presă. Acesta susține că în regimul comunist jurnaliștii de la Televiziunea Publică țineau cursuri de perfecționare cu ofițerii de la Securitate.
Mălureanu afirmă că la ședințele de partid erau „invitați ziaristi de la TV, pe Mitu, pe ceilalți, și ne țineau la curent cu evoluția problemelor internaționale”. Informația rămâne fără reacție din partea realizatoarei care nu suflă un cuvânt. Iată că nici faptul că un ziarist de la Televiziunea Publică făcea informări în fața ofițerilor de Securitate nu a atras atenția realizatoarei.
Documentarul este ilustrat cu imagini cu elita comunistă, în frunte cu Nicolae Ceaușescu, și crâmpeie din viața cotidiană a bucureșteanului, dar nu lipsesc nici cadre în care ofițeri de Securitate lucrează cu zel la birouri, studiază dosare, sau cu tovarășul Ceaușescu empatic cu o bătrână, pe care o ținea strâns de mână, sau titluri ale unor articole precum „Nu am putut fi neutru”, „Războiul din umbră”, „Singuri printre dușmani”.
Din păcate, prezența cercetătorului CNSAS Mădălin Hodor nu a reușit să echilibreze balanța, interviul cu acesta axându-se, mai cu seamă în partea a doua, mai mult pe funcționarea departamentelor economice din cadrul Securității, acolo unde istoricul consideră că „ofițerii își făceau jobul cât se poate de onest”. ( min 38.30).
Citește și: VIDEO De ce nu trebuie reînființat Cenaclul Flacăra
O istorie rescrisă
După vizionarea acestui material cei care s-au născut după 1989 și nu au fost pasionați de istorie pot să rămână cu impresia că în ultimele două decenii comuniste, timp în care România a fost condusă de Nicolae Ceaușescu, Securitatea a vegheat la respectarea legilor și la apărarea țării de „dușmanii poporului”, pe care încercau din răsputeri să nu-i lase să cadă în păcat, din cauza unor supărări sau a influențelor din exterior, prin aplicarea unor măsuri preventive.
Până în acest moment nu există nicio reacție sau explicație din partea TVR.
În schimb, CNA, prin Valentin-Alexandru Jucan, membru al Consiliului. s-a autosesizat în urma publicării articolului G4Media, „Spălarea Securității comuniste la TVR, într-o emisiune despre ”șansa femeilor” să intre în sistem după 1980 (…)”, și a transmis că a cerut compartimentului de monitorizare al instituției să întocmească raportul de monitorizare pentru emisiunea „Adevăruri despre trecut: Femei în securitate. Raport asupra banalităţii răului”, difuzată în 7 iunie.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Un vechi proverb malgaș spunea: „Pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești”.
Doamnă Stănciulescu, noi i-am lăsat pe toți, în afară de unul plus consoarta, în viață atunci, în decembrie. Iar ei, în loc să ne mulțumească, și-au schimbat doar măștile dar au continuat, cu sprijinul quadrulaterei Iliescu-Măgureanu-Brucan-Voican Voiculescu & Co., să-și continue jocul securismului ordinar. Am fost și am rămas un popor prea blând căruia, îi lipsește din istorie capitolul războiului civil.
Cu cele mai alese sentiente,
L.Nicolescu