Șeful Autorității Electorale sfidează judecătorii și legile. Cine e „Dumnezeul care îl iubește” pe Mitulețu-Buică?

Data:

Șeful Autorității Electorale Permanente (AEP), Constantin Florin Mitulețu-Buică, batjocorește dreptul oamenilor de a-și alege primarii, sfidează Înalta Curte și profită de chichițele din legi în interesul său și al apropiaților săi, dar este totuși menținut în funcție.

Despre aventurile lui Mitulețu-Buică în fruntea AEP s-ar putea scrie un roman. În cei trei ani de mandat, el a adunat o salbă de scandaluri publice, dar a trecut triumfător peste toate și este încă șef, perturbând procese electorale fundamentale într-un stat de drept.

Acuzațiile au curs gârlă, una după alta, multe fiind deja dovedite, cum ar fi furtul intelectual numit plagiat. Doar că justiția se mișcă greu, Parlamentul nu se mișcă deloc, iar Mitulețu-Buică este iute de picior. Mai mult, unele instituții par să fi făcut scut în jurul lui, în războiul pe care îl duce cu normele legale și morale din România.

Lista celor mai grave acuzații care i s-au adus:

  1. A blocat organizarea de alegeri parțiale în termenul legal, în 50 de localități, inclusiv în Sectorul 5
  2. Refuză să pună în executare o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție
  3. Acuzat de abuz în serviciu, are în lucru un dosar penal la Parchetul de pe lângă Tribunalul București
  4. Este suspectat de conflict de interese și criticat pentru că a populat AEP cu diverși apropiați
  5. Și-a hărțuit contestatarii cu plângeri nefondate, toate clasate până acum
  6. A comis multe erori grave la alegerile din 2020
  7. A plagiat în teza de doctorat
  8. A primit luni de zile diurnă de deplasare deși stătea în București
  9. I-a făcut ochi dulci ambasadorului Rusiei la București, spre stupoarea opiniei publice

Și atunci, cum de încă este mai este în funcție?!

Explicațiile sunt simple: pentru că șeful AEP poate bloca alegerile parțiale în toată țara dacă asta este în interesul Puterii, pentru că gestionează sume uriașe din bani publici în interesul partidelor, și pentru că are un mare avantaj la votul în BEC, ne-a explicat Cristian Petraru, fost șef al Departamentului de organizare a proceselor electorale din AEP, cu o experiență de 20 de ani în domeniu.

Dar să le luăm pe rând, reamintind mai întâi că Florin Mitulețu-Buică a devenit șeful Autorității Electorale Permanente în 2019, pentru un mandat de opt ani, fiind susținut de majoritatea din jurul PSD, condusă la acea vreme de Liviu Dragnea.

Citește și: Robert Sighiartău (PNL) amenință Olanda: Să vorbim mai mult despre mafia din Rotterdam

1) Blocarea alegerilor parțiale în 50 de localități

Este cel mai proaspăt scandal care îl are ca protagonist pe șeful AEP. Vârf de lance a fost Alexandru Dimitriu, candidatul USR la funcția de primar al Sectorului 5 după condamnarea lui Cristian Popescu Piedone, în luna iunie.

Pentru ca situația să se deblocheze în toată țara, a fost nevoie ca Dimitriu să depună o plângere penală împotriva premierului Nicolae Ciucă, președintelui Camerei Deputaților Marcel Ciolacu, ministrului de Interne Lucian Bode, prefectului Capitalei Toni Greblă și șefului Autorității Electorale Permanente, Constantin Mitulețu-Buică, acuzându-i pe toți că refuză să organizeze alegerile parțiale în Sectorul 5.

În plus, liderul partidului Forța Dreptei, Ludovic Orban, a declarat miercuri în Parlament că ”de peste un an de zile, sunt zeci de localităţi unde a fost vacantată funcţia de primar” și totuși nu s-au organizat alegeri. Din acest motiv, Orban s-a adresat instanței de contencios administrativ , unde ”s-a constituit completul de judecată”.

În replică, Florin Mitulețu-Buică a explicat pentru Europa Liberă că ”Autoritatea Electorală Permanentă nu are competența de a iniția proiecte cu alte autorități în domeniul electoral pentru că nu sunt delimitate care sunt aceste autorități din domeniul electoral. AEP nu are competența de a iniția hotărârile de guvern pentru alegerile parțiale”.

Paradoxal, șeful AEP este contrazis chiar… de el însuși, câtă vreme anul trecut, cu același Cod Administrativ în vigoare, AEP a putut fi inițiator al alegerilor parțiale, așa cum scrie negru pe alb chiar pe site-ul AEP : „Hotărârile au fost inițiate de către Autoritatea Electorală Permanentă și urmează a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Conform unor surse, procedurile ar fi fost deblocate de vicepreședintele AEP Zsombor Vajda, nu de Constantin Mitulețu-Buică, care se află zilele astea în Africa de Sud.

Șocant este că în informarea trimisă de AEP la Guvern se menționează explicit faptul că ”legea prevede că trebuie organizate alegeri parțiale în 90 de zile de la vacantarea funcției”.

Adică știau ce trebuie să facă, dar n-au făcut.

2) Sfidarea Înaltei Curți

În urmă cu câteva luni, Constantin Mitulețu-Buică a pierdut definitiv un proces la Înalta Curte, dar a refuzat cu îndârjire să execute decizia magistraților, motiv pentru care, el personal, a primit o amendă administrativă care se umflă de la o zi la alta.

„Lucrurile sunt foarte simple. Domnia sa NU VREA. NU VREA!”, ne-a explicat Cristian Petraru, cel care a câștigat procesul cu șeful AEP.

„După ce m-au dat afară (…)  Înalta Curte l-a obligat să mă numească înapoi consilier și să îmi dea ’toate drepturile bănești’. Iar dânsul a uitat o parte din ele (…) În esență, decizia instanței îi spune ’Tu nu faci ce vrei tu’.

În plus, avem o sentință de fond care, practic, înseamnă o amendă către stat. Este o amendă pe persoană fizică, a ajuns la aproape 15.000 de euro acum. Iar domnia sa făcând recurs, timpul va trece. Recunosc că este foarte curajos. Să joci banii tăi personali într-un proces la ICCJ, riscând o amendă de 3-4 ori mai mare, pe persoană fizică, este o chestiune extrem de interesantă.

Dar o certitudine rămâne: El NU VREA să pună în aplicare hotărârea Înaltei Curți.

Eu sunt foarte curios ce se va întâmpla și cu dl Costreie, pe care trebuie de asemenea să îl reîncadreze. Dacă zice iar ”NU VREAU”, se ajunge la situația în care m-am aflat eu – ca dl Costreie să ceară instanței punerea în executare forțată”, ne-a declarat Cristian Petraru.

Toma Costreie este funcționarul concediat de Mitulețu-Buică după ce a avut curajul  să verifice cum a cheltuit PSD-ul lui Dragnea banii din subvenție, control care a dus până la urmă la condamnarea definitivă a lui Mircea Drăghici, fostul trezorier PSD, pentru delapidarea fondurilor pentru partid. Zilele trecute, Toma Costreie a câștigat definitiv procesul cu AEP și acum trebuie reîncadrat.

Citește și: Aurescu: Olanda nu se opune aderării României la Schengen. Nu este „pentru” în acest moment

3) Probleme penale

Anul trecut, Constantin Florin Mitulețu-Buică a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, împreună cu secretarul general al AEP, Cristian Andreescu, acuzat de fals intelectual. Tribunalul București a restituit dosarul la Parchet din cauza ”încălcării dreptului la apărare al inculpatul ANDREESCU CRISTIAN”, nicidecum pentru că acuzațiile nu ar fi fost întemeiate. Iar dosarul este în lucru, afirmă Cristian Petraru, una dintre părțile vătămate, care a fost audiat de procurori luna trecută.

Într-un comunicat postat pe Facebook, AEP și-a apărat șeful, dar a manipulat prin omisiune.

”Comunicatul AEP spune doar că instanța de la Tribunalul București a desființat rechizitoriul și l-a trimis înapoi la Parchet, iar lumea trăiește cu impresia că asta ar însemna că el a fost achitat. Ceea ce este fals.

De fapt, a fost constatată de către instanța de apel o neregularitate în dosar privind respectarea drepturilor nu ale lui Buică, ci ale ceiluilalt (Andreescu) care a determinat întoarcerea la Parchet, ca să fie acoperită această problemă.

Eu în calitate de parte vătămată deja am fost audiat în noul dosar (în primele zile ale lui septembrie). Și, din câte știu, au fost audiate toate celelalte părți vătămate.

Deci noul dosar e pe drum și cred că va dura câteva săptămâni sau poate luni până la momentul în care acest dosar va fi reactivat. Momentul se apropie, fără niciun fel de dubiu.

Dosarul se găsește la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Iar procurorul de caz este același”, ne-a dezvăluit Cristian Petraru.

Pe de altă parte, acuzații de natură penală au fost lansate recent și de USR, care a cerut Parlamentului demiterea lui Mitulețu-Buică pentru că îl suspectează de nereguli comise în ceea ce privește licitația în regim de urgență pentru schimbarea sistemului informatic al Registrului Electoral.

Probleme grave legate de softul folosit de AEP în alegeri au fost semnalate și în 2020.

4) Conflict de interese de natură penală sesizat la ANI

În urmă cu un an, Mitulețu-Buică era chemat la ANI ca să dea declarații în cadrul unei investigații ce viza angajarea cumnatei sale laBiroul teritorial Dolj al AEP, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.

El a negat pentru Digi24 că ar fi semnat angajarea rudei din Craiova, iar de atunci cazul a fost trecut sub o suspectă și totală tăcere.

Foarte interesant este faptul că în momentul în care s-a aflat că a fost depusă o sesizare la ANI, cumnata șefului AEP și-a dat rapid demisia … ”din motive personale”.

Cristian Petraru ne-a arătat solicitările repetate adresate ANI, însoțite de documente, și reacția incredibilă a agenției: „Sesizarea dumneavoastră transmisă pe e-mail are numărul de înregistrare 16467/23.08.2021, iar sesizarea transmisă prin poștă în data de 18.08.2021 are nr. 16361/19.08.2021”. Atât.

„Este cât se poate de limpede o situație care ține de Codul Penal. Eu pot să greșesc, dar ANI poate să vină și să spună că nu e adevărat ce spun eu, că nu e cumnata lui persoana respectivă, că nu se încadrează cazul la condițiile nu știu care… Sau să spună că nu e de competența ei, că nu se ocupă de Codul Penal, să mă duc în altă parte. Dar ANI mă ignoră pur și simplu!

Eu întreb încontinuu și ANI îmi dă număr, dar nu îmi răspunde. Interesant este că toți trei – dl Buică, soția sa și sora soției sale – sunt oameni care lucrează în zona de funcție publică și au dat declarații de avere, deci ANI are CNP-urile tuturor, pentru ANI este o chestiune banal de verificat, durează 20 de secunde.

Dar ANI nu răspunde! Asta e foarte ciudat. Probabil se așteaptă prescripția.

Eu am certitudinea că am dreptate. În ziua în care am aflat și am început să întreb în stânga și în dreapta, la Craiova, ca să îmi confirme lumea pe plan local, unde e o chestiune de notorietate, doamna în cauză și-a dat demisia din motive personale.

Dar fapta există, nu se pune problema să se șteargă, doamna a lucrat la AEP aproape un an de zile. Repet: Nu înțeleg de ce ANI nu spune nimic. Mie mi se pare extrem de ciudat pentru un stat care se dorește a fi stat de drept, democratic”, a declarat Cristian Petraru.

În acest context, merită reamintită ancheta publicată de Rise Project în urmă cu un an, care arăta cum ”a capturat instituția” Mitulețu-Buică și ”a transformat-o într-o scenă pestriță a nepotismelor”.

„Cântărețe, moderatori TV, rude ale șefilor și mulți prieteni au ajuns în instituție, în mandatul său, iar experții incomozi au fost forțați să plece. Numărul șefilor din AEP s-a dublat, deși nu erau suficienți angajați nici la biroul de arhivare, ceea ce a generat costuri suplimentare pentru plata unor companii private.

Cei mai importanți funcționari, deși locuiesc aproape de birou, în case ale protocolului de stat, primesc diurnă peste o mie de euro lunar, doar pentru că merg la serviciu”, scriau jurnaliștii de la Rise Project în toamna trecută.

5) Și-a hărțuit contestatarii cu plângeri nefondate, toate clasate până acum

Nemulțumit de acuzațiile contestatarilor săi, președintele AEP le-a făcut plângeri peste plângeri, toate clasate până acum.

”Prin 2020 s-a enervat și a zis că ne face plângere la ANI și mie, și lui Gabriel Saucă, și lui Toma Costreie. Sigur că te sperii, te duci acolo, te uiți în dosar… Ce văd acolo? Niște prostii. S-a clasat la toți trei.

Mi-a făcut plângere la DNA pentru că am încercat să îi iau banii conform hotărârii 1771 a Înaltei Curți. S-a clasat.

Procurorul i-a dat răspuns. Dl Buică a contestat la procurorul ierarhic superior. I s-a respins și acolo contestația.

S-a dus în instanță și a cerut obligarea DNA să mă ancheteze. S-a respins ca neîntemeiată. Sigur, mai are calea apelului…

Iar plângerile pe care le face dl Buică sunt făcute de președintele AEP, adică de o persoană juridică, cu antet, cu semnătură și cu ștampilă”, ne-a precizat Cristian Petraru.

Citește și:

6) A făcut nenumărate erori la alegerile din 2020

La alegerile din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă condusă de Mitulețu-Buică a făcut nenumărate greșeli, unele de-a dreptul incredibile, așa că era de așteptat ca șeful instituției să fie sancționat încă de atunci prin demitere. În mod inexplicabil, acest lucru nu s-a întâmplat.

Iată doar câteva titluri:

Noi acuzații grave la adresa președintelui AEP: A creat o breșă de securitate pentru a ascunde un contract pe care nu avea voie să-l facă

Incredibil, dar adevărat: AEP nu s-a gândit la turul doi al alegerilor și a pierdut pe drum centralizarea rezultatelor la sectoare

Incredibil, dar adevărat: AEP a pierdut din vedere și alianțele electorale din București. BEC a sesizat Comisia tehnică de la Guvern

Alegeri locale 2020: Cel puțin 17 mandate de consilier au fost atribuite greșit. Cine e de vină și cine plătește?

Decorații cu cântec în AEP: Sute de persoane au primit medalii, insigne și diplome pentru ”realizări de excepție”, deși alegerile locale au fost un eșec

7) Plagiator dovedit

În primăvara anului trecut, Constantin Mitulețu-Buică a fost dovedit oficial ca plagiator, iar în data de 19 iunie 2021 fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu a semnat ordinul prin care i-a retras acestuia titlul de ”Doctor în domeniul Informații și Securitate Națională” obținut în 2016 la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”.

În loc să se rușineze pentru că a fost dovedit ca plagiator, Mitulețu-Buică și-a păstrat în CV titlul de doctor.

Mai mult, deși scandalul era public și acuzațiile de notorietate, el a participat cu această titulatură, alături de doi foști consilieri prezidențiali experți în drept constituțional, la un eveniment de înalt nivel academic, organizat de Facultatea de Drept de la Universitatea București, celebră pentru instransigența ei față de plagiatori dovediți.

La data de 20 decembrie 2021, în ultima zi inaintea prescripției, el a atacat în instanță ordinul prin care i se revoca titlul, iar la data de 30 mai 2022 dl. Mitulețu-Buică invoca o excepție de neconstituționalitate. Coincidență fericită! Peste doar o săptămână, Curtea Constituțională dădea faimoasa decizie 364/2022 prin care plagiatorii erau spălați în masă, cu furtunul, stabilind că singurul mod în care un doctorat plagiat poate fi retras este în urma unei decizii definitive în justiție, și doar dacă Ministerul Educației solicită asta în justiție în cel mult un an de la obținerea doctoratului.

8) A primit luni de zile diurnă de deplasare deși stătea în București

Un alt moment cel puțin jenant pentru Constantin Mitulețu-Buică a fost atunci când Europa Liberă a dezvăluit că el a încasat în șapte luni o diurnă de deplasare de aproape 80.000 de lei, deși stătea cu chirie într-un… imobil de la RAAPPS, aflat în centrul Capitalei.

O găinărie legală.

9) Schimb de bune practici cu ambasadorul Rusiei

Antologic a fost și momentul de acum doi ani când i-a făcut „ochi dulci” ambasadorului Rusiei la București, Valery Kuzmin, spre stupoarea opiniei publice din România, generând un scandal diplomatic și fiind acuzat de ”simpatii proruse vădite” .

Conform unui comunicat postat pe site-ul AEP, Mituleţu-Buică a primit vizita ambasadorului Rusiei în România, Valery Kuzmin, într-o zi simbolică pentru poporul român – 24 ianuarie.

„Principala temă abordată în cadrul discuţiilor a vizat perspectiva dezvoltării unei relaţii de colaborare între autorităţile administrative autonome specializate în materia organizării proceselor electorale din cele două ţări, în vederea realizării schimbului de experienţă şi de bune practici”, preciza aceeaşi sursă, generând o undă de șoc pe scena publică.

Cum poate influența șeful AEP alegerile?

În ciuda tuturor celor enumerate mai sus, Mitulețu-Buică este menținut la șefia AEP.

Potrivit legii, președintele AEP are rang de ministru, iar mandatul său poate înceta înainte de termen prin demisie, revocare ”pentru motive temeinice” sau deces, revocarea putând fi decisă de Parlament, cel care l-a și numit.

De ce nu se întâmplă asta ne explică foarte limpede același Cristian Petraru.

”Primul element, care e evident și pe care îl vedem chiar acum, este că atunci când există un interes în zona puterii, el blochează pur și simplu alegerile. Să iasă cine trebuie, să fie interimar cine trebuie….

Deci primul element este acesta: Atunci când este nevoie de o poziție, poziția este rezolvată cu mâna la chipiu de către dl Mitulețu-Buică.

Al doilea element este sigur legat de bani – sunt sume imense acordate pentru partide, s-a depășit orice limită a bunului simț (vezi subvențiile acordate partidelor în octombrie 2022, n.red.) Și aici sunt două aspecte.

Primul este că nu există niciun fel de poziție exprimată de AEP referitoare la această situație, deși ea ar trebui să fie autoritatea care gestionează problema și ar trebui să vină cu propuneri legislative astfel încât componenta de subvenționare a partidelor să fie făcută cu sens.

Al doilea aspect este că sumele nu se reportează, adică nu respectă regulile aplicate pentru banii publici. Banii publici la sfârșitul anului se întorc în bugetul de stat – ce nu ai cheltuit până la sfârșitul anului se duce înapoi. La partide banii se strâng. Și desigur că partidele doresc să strângă sume uriașe pentru alegeri.

Și nu există nicio poziție a AEP care să spună că e nefiresc ce se întâmplă. Lucrurile stau undeva ”sub capac”, iar sumele sunt uriașe. Dacă nu mă înșel, bugetul pe anul ăsta al AEP, care cuprinde și partidele, este undeva spre aproape jumătate de miliard de lei, deși instituția în sine este mică. E un buget similar cu al unui minister foarte mare. Deci în pixul dlui Buică stau aproape 100 de milioane de euro.

Mai e ceva: Apar rectificările de la sfârșitul anului. În mod normal, bugetul de stat mărește sumele pe o fundamentare. În cazul partidelor, nu pot exista astfel de fundamentări, ele nici măcar nu au cheltuit banii de dinainte. Nu poți să ceri alți bani dacă tu nu i-ai cheltuit pe cei pe care i-ai avut, că n-ai cum să explici!

Se pare că dl Buică se duce la ședință, fără hârtii fără nimic, se ridică și zice” Pentru că eu sunt ordonatorul de credite (banii pentru partide sunt la mine), cer suplimentare, e nevoie”. Partidele care sunt la masa guvernului zic ”A cerut dl Buică. Aprobăm!” Și se mărește suma așa, în ultimul moment… Au fost astfel de poziții prezentate în mass-media”.

Citește și: Un proiect de țară: copiii care iubesc școala

Al treilea element pentru care cred eu că rămâne în funcție este că atunci când sunt alegerile și se înființează BEC-ul el aduce mai multe voturi decât votul lui unic.

Și asta o face reușind cumva să determine partidele foarte mici să voteze cum dorește domnia sa, ele fiind convinse cu diverse posturi prin ’grădina’ domniei sale. Ceva de genul ’Ți-l angajez pe cumnatul, pe Vasilică. Tu oricum nu ai nicio miză în toată povestea asta, că tu ești un partid de 0,1%. Și votezi cum îți zic eu’.

Rămâne de văzut pentru cine votează el la momentul acela, dar în principiu votează pentru cine e la putere”, a afirmat Cristian Petraru.

Întrebat cum își explică el faptul că șeful AEP reușește să scape basma curată de fiecare dată, Cristian Petraru ne-a răspuns astfel:

„Am auzit ceva (din 5-6 surse diferite) și chiar cred că așa e. A mai fost întrebat de oamenii din jurul lui (și a dat răspunsul și în public): «Cum reușești tu, Florine, să scapi de fiecare dată, că ai trecut prin multe?», iar răspunsul lui a fost de fiecare dată ceva de genul: «Mă iubește Dumnezeu».

Noi nu putem să negăm această evidență, doar că încercăm cu toții să aflăm cine e «Dumnezeu». Eu de trei ani îl caut”.

Foto: Inquam Photos/George Călin

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Camelia Badea
Camelia Badea
Camelia Badea este jurnalist. A activat la Realitatea TV între 2005 și 2007, ca editor baze de date și documentarist și a fost reporter la Ziare.com, din 2008 până în 2020. A fost senior editor și coordonator la Spotmedia.A mai lucrat la Institutul Român de Istorie Recentă, Centrul pentru Studii Politice şi Analiză Comparativă.A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universității București.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

UPDATE/VIDEO Ce a lăsat în urmă avalanșa de la cabana Capra. Mașinile turiștilor au fost luate pe sus. 60 de persoane au rămas izolate

În cursul nopții trecute, pe DN7C, km. 106-107, în zona unei cabane, a avut loc o avalanșă de zăpadă. Aproximativ 60 de persoane au rămas izolate la cabană. Mai multe mașini au fost avariate.

Comisia Europeană: Ucraina poate conta pe contribuția Europei la reconstrucția unei țări mai reziliente

A trecut aproape un an de când Rusia și-a lansat invazia brutală. Un an de luptă pentru libertate, dar și un an al curajului legendar de care a dat dovadă poporul ucrain

Muzeul Național al Țăranului Român împlinește 33 de ani de la re-fondarea sa în 1990

Astăzi, 5 februarie, Muzeul Țăranului împlinește 33 de ani...

VIDEO Noi proteste la Tel Aviv. Mii de oameni au manifestat împotriva lui Netanyahu

Mii de persoane au manifestat, sâmbătă, în centrul oraşului Tel Aviv, pentru a cincea săptămână consecutiv, contra reformelor judiciare controversate pe care le are în vedere guvernul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit AFP.