Și totuși, „zmeura de aur” merge la Viena. De ce Austria a fost marele perdant pe 8 decembrie

Data:

Respingerea candidaturii României și Bulgariei a produs, firește, dezamăgire în cele două țări. Dar cele două vecine dunărene n-au pierdut, de fapt, mare lucru. Situația lor nu se schimbă. Pierderea este pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Și pentru Austria, în mod individual.

Ce a pierdut România? Nimic. Desigur, decizia, luată prin opoziția unui singur membru (sau, să zicem, unul și jumătate…) nu ne-a plăcut, dar aceasta nu schimbă nimic în ceea ce ne privește. Putea fi puțin mai bine, e adevărat. Dar nimic nu se schimbă în rău. Cum am trăit până acum fără Spațiul Schengen vom mai trăi un timp. Există o dezamăgire în raport cu iluziile noastre dar cam atât.

Ce a pierdut UE? Foarte mult. Europa a apărut joi, 8 decembrie, incapabilă să ia o decizie strategică. Și atunci, la ce mai sunt bune instituțiile europene dacă deciziile lor sunt aruncate în aer de voința unui singur guvern? UE nu poate ajuta Ucraina cu 18 miliarde de euro pentru că nu vrea Viktor Orban.

Decizia strategică a extinderii Spațiului Schengen, care ar sprijinea, printre altele, exporturile ucrainene și deplasarea mai rapidă a trupelor și echipamentelor militare pe flancul estic al NATO și UE, nu poate avea loc fiindcă nu vrea guvernul de la Viena.

Agresiunea lui Putin nu este doar împotriva Ucrainei, ci împotriva aspirațiilor și valorilor europene. Joi, 8 noiembrie, Uniunea Europeană a eșuat în a da un răspuns coerent. Iar aceasta este o mare problemă.

Citește și: Eșecul Schengen. Când norocul românesc nu mai ține loc de competență

Ce a câștigat România? Nu puțin. Să nu uităm că, de la căderea comunismului încoace, după risipirea vrăjii de după revoluția din decembrie 1989, România (și românii) și-au căpătat – pe drept sau pe nedrept, nu contează – o reputație de generatori de necazuri. Infractori și cerșetori de export, mineriade, corupție, MCV, derapaje de la statul de drept și câte altele.

Ei bine, nicicând, din acele zile de sfârșit de decembrie 1989, România nu s-a bucurat de o susținere atât de puternică și aproape unanimă în Europa, din capitalele statelor membre și din partea instituțiilor europene.

Excepția se numește Austria, care a putut beneficia de o prevedere mult contestată din Tratatul UE pentru a da peste cap voința unei Europe întregi. Dar câștigătorul moral al zilei de 8 decembrie a fost România. Iar acest câștig trebuie gestionat cu mare atenție în viitor, pentru că se poate pierde cu ușurință.

Cine este marele perdant? Austria. Este chiar de mirare cum de această minunată țară a Europei Centrale poate avea, la un moment dat, lideri politici atât de mediocri. Poate, bucuroși că au pus Europa cu roțile-n sus la Consiliul JAI, cancelarul Karl Nehammer și ministrul său de interne, Gerharg Karner, au ciocnit în seara de 8 decembrie un pahar de vin de Carnuntum, în cinstea victoriei. Ar fi trebuit să le stea în gât. Pentru că, în realitate, s-au pus singuri într-o situație complicată.

Citește și: De ce Austria dorește să se opună aderării României la spațiul Schengen. Explicații raționale, nu conspirații

Mai întâi, că toți ochii Europei sunt ațintiți acum asupra lor. Au transformat România și Bulgaria în victime și au devenit ei o problemă. În multe capitale încep să se pună întrebări asupra motivațiilor reale pentru acest veto. De ce o asemenea atitudine inflexibilă, care dăunează solidarității europene și îi face jocul lui Vladimir Putin?

Apoi, Viena a călcat regulile nescrise ale conviețuirii în interiorul UE: după ce și-a schimbat brusc poziția, nici nu a vrut să negocieze după aceea. Să admitem că unele evenimente (cum ar fi creșterea numărului de migranți) ar putea pune sub semnul întrebării poziția inițială.

Dar obiceiul casei este ca mai întâi să-ți informezi partenerul (înainte de a declara asta public) și să-i ceri soluții pentru o rezolvare de comun acord. Sau, dacă problema ajunge la masa celor 27, să cauți un compromis.

Austria nu a făcut nimic din toate acestea și a devenit un partener european impredictibil. Diplomații europeni au acum tot dreptul să se întrebe: oare ne vom putea baza pe cuvântul austriecilor sau se vor răzgândi în ultima clipă, așa cum au mai făcut-o?

Încrederea este, în cele din urmă, un pilon al construcției europene. Viena tocmai l-a fisurat. Spre deosebire de Austria, Țările de Jos au dovedit consecvență. Haga a avut de la bun început obiecții, nu s-a întors de la o săptămână la alta.

Apoi, în câteva zile (sau ore) Austria și-a făcut praf reputația în România, țară în care companiile sale au investit și unde au obținut profituri frumușele. Într-un gest neobișnuit, MAE român a convocat-o pe ambasadoarea Austriei chiar în seara de 8 decembrie pentru a o informa despre poziția României.

Printre altele, i s-a pus în vedere că vor fi „urmări inevitabile” în relațiile bilaterale. O expresie rar întâlnită în limbajul diplomatic al Bucureștiului, destul de reținut în mod obișnuit. Deci, vor fi consecințe.

Citește și: Ne răzbunăm pe Austria? De ce este o idee proastă sabotarea firmelor din cauza Schengen

Contează pentru Austria că și-a stricat ”inevitabil” relația cu România? Ar trebui. Cel puțin pentru că România este cea mai mare economie din sud-estul Europei și cu bune perspective de creștere pe termen mediu. Iar Austria tocmai și-a periclitat poziția de partener privilegiat.

Nu se știe prea clar câți migranți veneau într-adevăr prin România și ce ar fi schimbat (în rău) aderarea la Spațiul Schengen. Dar pagubele colaterale suferite de Austria sunt acum evidente. Bine jucat!

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Ovidiu Nahoi
Ovidiu Nahoihttp://rfi.ro
Ovidiu Nahoi este redactor șef al Radio France Internationale România. A fost redactor-șef al publicațiilor „Historia“ și „Foreign Policy“ (2007-2010) și corespondent la Bruxelles pentru Adevărul, în perioada 2010-2012.A realizat emisiuni pe teme de politică internațională la The Money Channel și TVR.A realizat documentarul „La Răsărit de Europa“, în regiunea Bugeac și Odesa, în 2014, pentru The Money Channel.Este autor al cărții „Povestiri de peste Prut“, apărută în 2019 la Editura Seneca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Echipă românească de fotbal, prinsă în nebunia generată de cutremurul din Turcia

Un cutremur puternic a lovit sudul Turciei. Fotbaliștii de...

Polițist acuzat de viol, la un pas de eliberare

Judecătoria Cluj-Napoca a respins propunerea parchetului de prelungire a...

Comisar european: Bulgaria şi România nu mai trebuie să facă nimic pentru Schengen

Oficiali europeni recunosc că România şi Bulgaria sunt ţinute...

Șeful CJ Iași s-a îmbogățit pe seama unei femei care trăiește într-o garsonieră

Leonora Istrate are 68 de ani, o boală incurabilă...