Ce a făcut Bucureștiul pentru minoritatea românească din Ucraina: multe discuții, puține fapte | DOCUMENT

Data:

Ministerul Afacerilor Externe al României (MAE) nu a desfășurat niciun program special pentru minoritatea română care trăiește în Ucraina, de la începerea invaziei ilegale a Federației Ruse.

Minoritatea românească din Ucraina a fost principala temă în relația bilaterală dintre București și Kiev, marcată mai ales de reproșuri constante venite în ultimii ani dinspre partea română, pentru că Ucraina nu respectă drepturile minorităților.

Dincolo de acest lucru, România nu a întreprins niciun alt proiect pentru atragerea, de exemplu, a tinerilor etnici români la studii, în perioada războiului.

PressHUB a adresat MAE român un set de întrebări pentru a lămuri cum a ajutat minoritatea română în timpul războiului ruso-ucrainean:

1. Care sunt măsurile luate de MAE pentru minoritatea de români din Ucraina după începerea războiului?

2. Câți studenți etnici români din Ucraina își continuă studiile în România în perioada războiului? A realizat MAE împreună cu Ministerul Educației un program sau proiect pentru atragerea studenților etnici români din Ucraina către sistemul de învățământ din România?

3. Câți etnici români care trăiau în Ucraina s-au refugiat în România în perioada războiului?

Citește și: Crimele de război rusești, pe înțelesul tuturor

Obiective limitate. Investiții financiare minime

Răspunsul oficial al Ministerului de Externe a avut un preambul în care a explicat demersurile privind respectarea drepturilor etnicilor români, începând cu anul 1998, când a fost formată Comisia interguvernamentală mixtă româno-ucraineană privind asigurarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, dar nu a putut oferi răspunsuri concrete privind situația din prezent.

Din comunicatul MAE, remis PresHUB, reiese faptul că preocuparea majoră a statului român, de-a lungul timpului, a fost prezervarea limbii române în sistemul de învățământ ucrainean, fără nicio altă preocupare pentru investiții economice care să ajute comunitatea românească,  oportunități de afaceri sau investiții în infrastructură.

În anul 2019, în Ucraina a intrat în vigoare o lege controversată a limbii ucrainene, care a afectat drepturile minoritarilor de a folosi limba maternă în instituțiile de stat. Legea avea drept scop limitarea folosirea rusei în Ucraina, din cauza tezelor ideologice răspândite de regimul de la Kremlin potrivit cărora poporul ucrainean nu ar avea identitate proprie. Actul normativ a lovit și alte minorități decât cea rusă.

Citește și: EXCLUSIV Supraviețuitoare a Holodomorului, foametea provocată de Stalin, care a ucis milioane de ucraineni: Familiile mâncau copiii morți | VIDEO

MAE nu știe câți etnici români s-au refugiat din Ucraina

„În perioada 10 februarie – 21 aprilie 2022, în România au intrat peste 794.000 de refugiați din Ucraina, însă este dificil de estimat numărul persoanelor de etnie română, acest aspect nefiind prevăzut în documentele de călătorie (care menționează cetățenia posesorului)”, se arată în comunicatul MAE.

Singurul lucru în materie de investiție pe care îl anunță ministrul de Externe Bogdan Aurescu este reabilitarea Casei memoriale „Aron Pumnul” din Cernăuți.

„Vizita în Ucraina a Prim-ministrului României, domnul Nicolae Ciucă, la 26 aprilie 2022, a prilejuit exprimarea angajamentului Ucrainei de a proteja drepturile persoanelor aparținând minorității române, fiind recunoscută contribuția etnicilor români la efortul general de apărare împotriva agresiunii ruse, ca buni cetățeni ai Ucrainei.

În același timp, în cadrul discuțiilor dintre miniștrii afacerilor externe român și ucrainean, de la București, la 22 aprilie, ministrul Bogdan Aurescu a abordat o serie de aspecte concrete privind minoritatea română din Ucraina, primind asigurarea omologului ucrainean privind respectarea dreptului la serviciu religios în limba maternă pentru etnicii români și acordul pentru demararea lucrărilor de reabilitare a Casei memoriale Aron Pumnul din Cernăuți cu finanțare de partea română.

Totodată, a fost reluată solicitarea de recunoaștere a inexistenței „limbii moldovenești(…)

România continuă să ia măsuri cuprinzătoare pentru gestionarea problemelor generate de războiul din Ucraina, ca urmare a proximității geografice cu zona de conflict, îndeosebi fluxul de refugiați, dar și prin prisma existenței comunității române în regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia.

Citește și: VIDEO serie specială | Ucraina, războiul sfârșitului unei lumi

MAE este permanent în legătură, prin intermediul oficiilor consulare, cu lideri ai comunității române din Ucraina, pentru a stabili modul în care poate veni în sprijinul minorității înrudite, ca de altfel în sprijinul întregii populații ucrainene afectate de război. Consulatul General al României la Cernăuți și Consulatul de la Solotvino își desfășoară activitatea în regim normal, personalul fiind consolidat în perioada în care fluxul refugiaților spre România s-a păstrat ridicat”, mai precizează răspunsul oferit PressHUB de către MAE.

O divizare artificială

Comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi „moldoveni” (258.600 persoane). La ultimul recensământ realizat în Ucraina, o parte importantă din minoritatea românească s-a declarat „moldoveni”, și ar vorbi „limba moldovenească”.

Limba moldovenească era denumirea dată limbii române în perioada în care Republica Moldova aparținea de URSS și a fost folosită, după proclamarea independenței, în scop politic de către cercurile naționaliste filoruse pentru a crea clivaje sociale între români și „moldoveni” și pentru a crea „o conștiință națională” între românii din Republica Moldova și Ucraina.

În anul 2013, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că limba oficială în această țară este limba română, tranșând acest conflict favorabil regimului de la Kremlin. În Ucraina, acest curent filorus a penetrat puternic minoritatea istorică românească, iar autoritățile române nu au întreprins nicio strategie pentru a descuraja fenomenul în rândul etnicilor români.

Soluția pe care o vede statul român ca această limbă inventată să dispară ar fi ca președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, să nu mai recunoască această limbă. Problema de identitate va rămâne însă, câtă vreme minoritarii români se identifică singuri drept „moldoveni”.

Citește și: Cultura secretului și reacțiile slabe ale Bucureștiului la războiul din Ucraina

Ce a făcut Bucureștiul pentru minoritatea românească din Ucraina by on Scribd

Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan este un jurnalist cu peste 17 ani de experiență în presă. A publicat anchete, reportaje, interviuri, analize sau opinii în Libertatea, Newsweek România, Vice România, Eastern Focus Quarterly, Dilema Veche, România Liberă, Digi24 și Jurnalul Național.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: