Pentru cine au fost făcute Legile Justiției?

Data:

Legile Justiției adoptate de guvern favorizează grupurile de interese, îi pun pe magistrați sub papuc politic și vizează perpetuarea la putere a celor aflați deja acolo.

Prin noile Legi ale Justiției, procurorilor anticorupție și antimafia li se taie din putere, politicul își va putea băga nasul în marile dosare cu miză financiară, avansarea procurorilor și judecătorilor pe criterii meritocratice este exclusă, iar sistemul juridic poate fi condus cu mână forte de magistrații selectați de politicieni.

Totul pentru prevenirea unei ascensiuni de tipul Codruței Kövesi și pentru eliminarea oricărui risc care ar putea zdruncina liniștea politicienilor care profită de funcțiile pe care le au pentru a se chivernisi și pentru a-și asigura un viitor luminos folosind căi aflate la limita legalității.

Citește și: FOTO | AUR și PNL se luptă cu ie și căciuli de dac pentru a cuceri electoratul naționalist

Aceasta este, însă, miza mică, imediată, meschină, agreată de toate partidele coaliției: pentru eliminarea propriilor angoase cu ajutorul unor noi legi în care ambiguitatea se clarifică în folosul lor și al grupurilor de interese pe care le patronează. 

Miza mai mare ar fi schimbarea echilibrelor de putere, astfel încât cele două mari partide PSD și PNL speră să poată controla o parte cât mai mare din țară prin sistemele de loialități pe care le pot perpetua ținând sub papuc Justiția. În acest fel, pot amenința diversele forme de opoziție care se coagulează și care pot pune sub semnul întrebării ascensiunea lor.

Asociațiile magistraților au trimis deja la Bruxelles o scrisoare cu punctele vulnerabile ale acestor legi privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și statutul Consiliului Superior al Magistraturii.

În acest document se menționează între altele că de-acum încolo concursurile de promovare a judecătorilor vor fi controlate de CSM, Consiliul Superior al Magistraturii, care își depășește rolul, că libertatea de exprimare a procurorilor și judecătorilor este „grav afectată”, că Institutul Național al Magistraturii este eliminat din selecția judecătorilor, că Inspecția Judiciară rămâne o butaforie, devreme ce procurorul general și președintele Înaltei Curți pot deschide anchete disciplinare inclusiv atunci când Inspecția decide clasarea acestora. 

Citește și: De ce nunta lui Simion a fost un laborator de spălare a creierelor

Poate și mai gravă este modificarea care îi mută pe polițiștii judiciari, care erau subordonați procurorului general sub ministerul de Interne, ceea ce ar putea duce la distorsiuni politice, dar nu numai. Procurorul militar Bogdan Pîrlog a explicat pentru PressHUB că această schimbare vine în întâmpinarea unor grupuri de interese din acest minister, care de mai multă vreme încearcă să intervină în marile dosare economice. 

Bogdan Pîrlog a declarat pentru PressHUB că aceasta este o dorință mai veche a unor grupuri de interese din Ministerul de Interne, grupuri care urmăresc de ani buni să paralizeze anchetele din dosarelor economice, cele care au mize financiare importante: „Grupurile de influență care, după Revoluția din decembrie 1989 au controlat de facto ministerul de Interne, au acționat permanent pentru a rupe Poliția de Parchet.

A existat un du-te-vino legislativ în toți acești ani. Acum au simțit că ministerul Public și ministerul Justiției sunt slabe și aceste grupuri de interese au decis să scoată poliția judiciară din orice legătură cu parchetele. Nu au putut să o desființeze de tot deoarece poliția judiciară apare în articolul 131 din Constituție.”

Legile Justiției așa cum au fost adoptate de guvern urmăresc nu doar „anihilarea capacității ministerului Public de a face dosare”, ci și diminuarea puterii DNA și a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). 

Practic, reformele cerute de Comisia Europeană condiționează cele 30 de miliarde de euro, destinate României prin PNRR, de reformarea acestor legi privind statutul magistraților, privind organizarea judiciară și privind Consiliul Superior al Magistraturii până în 2023. Bruxelles-ul a cerut însă explicit consolidarea DNA inclusiv pentru recuperarea bunurilor și prejudiciilor generate de corupție plus întărirea independenței magistraților și asimilarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Citește șiReacții dure ale foștilor membri Phoenix, după nunta lui Simion: Interzic orice însușire și folosire abuzivă fie și a unui singur vers

România continuă să spună ca UE și să facă ce vor grupurile de interese afiliate PSD, PNL și UDMR. Bucureștiul preia modelul Poloniei și al Ungariei care boicotează statul de drept, presa independentă, întărind autoritatea statului, fiindcă doar așa pot controla votul și deci menținerea la putere a formațiunilor care se află deja acolo. 

Preluare Deutsche Welle.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.
1 COMENTARIU
  1. Din ceea ce se spune observam usor cum legile pe Justitie sunt in mare parte deja acceptate de unele structuri de felul DNA . Ceea ce deranjeaza este schimbarea produsa la nivelul Politiei Judiciare ce nu mai este , conform noilor legi , atasata Parchetelor (cu exceptia DNA si DICOT) la nivelul deciziei juridice , ci este direct supusa deciziilor la virful sistemului de Politie .Pentru cine cunoaste procedurile ce tin de detasarea unor ofiteri Judiciari si procedurile ulteriore delegarii acestora la Parchete stie foarte bine si care sunt neajunsurile ce tin de prezentarea unor infractiuni descoperite de catre ofiterii judiciari si procedura ulterioara ce implica decizia Procurorului in a accepta sau nu cauza . In rest ,deciziile adminstrative , par a fi mai corecte cele aduse in discutie de catre seful DNA decit cele implementate in Legile Justitieiaparuta in forma ei actuala . Totul poate fi corectat dar exceptia cu atasarea ofiterilor judiciari imi pare bine venita chiar daca ea nemultumeste pe multa lume .Trebuiesc respectate si deciziile venite de la UE asa cum acum vor fi resetate si legile avertizorilor de integritate dupa ce Presedintele Natiunii a returnat proiectul initial .Trebuie bine inteles cum mereu va fi cineva nemultumit .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

O altfel de cenzură: propaganda, partidele și presa | Deutsche Welle 

O altfel de cenzură: propaganda, partidele și presa. Credibilitatea...

Vizitele externe ale domnului Marcel Ciolacu și promovarea intereselor cetățeanului român

Primul ministru Marcel Ciolacu a efectuat vizite în două...

Prizonieri ai zilelor de ieri

Prizonieri ai zilelor de ieri. Lucrurile din jurul nostru...

Cîrstoiu stop. Când șmecheria din piață nu merge și în politică

Cîrstoiu stop. Am fost convins că PSD și PNL...