12 mituri demontate despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei în ultimul an. Cu mult înainte de invazia la scară largă din 24 februarie 2022, un flux constant de dezinformare a deschis calea pentru agresiunea militară rusă.
De-a lungul războiului, platforma EUvsDisinfo a identificat și expus dezinformarea favorabilă Kremlinului.
În această prezentare de ansamblu, EUvsDisinfo expune câteva mituri predominante cu privire la război, răspândite în mod activ de ecosistemul de dezinformare favorabil Kremlinului.
Mitul 1
Victoria rusă în război este inevitabilă. Fie Rusia câștigă războiul, fie conflictul va duce la cel de˗al treilea război mondial. Sprijinul militar occidental acordat Ucrainei escaladează situația și prelungește suferința. Singura cale către pace este demilitarizarea Ucrainei.
Reziliența remarcabilă, hotărârea și spiritul de luptă de neclintit de care a dat dovadă Ucraina au demonstrat în repetate rânduri că perspectivele Kremlinului, în războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, sunt orice, mai puțin victorie.
Lumea întreagă a întors spatele Rusiei, cerându-i încetarea imediată a ofensivelor din Ucraina și retragerea necondiționată a forțelor ruse dincolo de frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei.
De la lansarea de către Rusia a „războiului său de trei zile” neprovocat, Ucraina a reușit să facă față cu succes înaintării invadatorilor, a inversat tendința și a eliberat un teritoriu considerabil de sub controlul militar temporar al Rusiei. De asemenea, forțele ucrainene au erodat grav capacitățile militare ruse.
Perseverența Ucrainei în fața foarte puternicei agresiuni ne-a arătat cu adevărat ce înseamnă curajul. Sprijinul militar occidental acordat Ucrainei aduce, zi de zi, o schimbare pe câmpul de luptă, ajutând Ucraina să își exercite dreptul la autoapărare, consacrat în Carta Organizației Națiunilor Unite.
Propunerile Rusiei de încetare a focului sau de negocieri de pace nu sunt sincere, ci sunt doar stratageme de relații publice.
Analizate mai îndeaproape, acestea dezvăluie cereri imperialiste din partea Rusiei ca Ucraina să se predea și să renunțe la și mai mult din teritoriul și suveranitatea sa.
Adevărata cale către pace este retragerea completă a forțelor ruse din Ucraina în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional și abandonarea completă a politicii lor de agresiune.
Rusia a început un război neprovocat în Europa, încălcând flagrant dreptul internațional, în special Carta ONU. Pacea nu poate fi obținută lăsând Ucraina neînarmată să se confrunte cu o Rusie extrem de militarizată, care îi neagă suveranitatea și nu se ferește să instige la genocid.
Citește și: Revine dezinformarea privind mobilizarea rezerviștilor armatei. Care este adevărul
Mitul 2
Rusia se află în război cu Occidentul. Ucraina este doar un reprezentant al NATO și un teren de luptă. Rusia se apără împotriva agresorului: Ucraina.
Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei la 24 februarie 2022, dată de la care Ucraina nu face decât să se apere. Afirmația falsă potrivit căreia Ucraina este agresorul reprezintă o tactică clasică de manipulare în favoarea Kremlinului, care constă în a prezenta Rusia ca victimă și a distrage atenția publicului de la agresiunea acesteia.
Deși acest discurs este absurd în mod evident pentru cea mai mare parte a lumii, pentru mediul informațional din ce în ce mai izolat din Rusia, el servește drept mijloc de mobilizare a sprijinului public pentru politicile autoritare ale Kremlinului.
Discursul de dezinformare favorabil Kremlinului, care susține în mod fals că, în Ucraina, Rusia luptă împotriva Occidentului, s-a concretizat după ce Ucraina a lansat cu succes o contraofensivă împotriva invadatorilor ruși.
Comentatorilor favorabili Kremlinului le place, în mod special, să țină acest discurs ori de câte ori Ucraina primește sprijin militar din partea partenerilor săi occidentali sau atunci când Rusia pierde din controlul asupra teritoriilor ocupate temporar din Ucraina.
Nici UE, nici Occidentul, nici NATO nu au declarat război împotriva Rusiei UE, SUA și multe state membre ale NATO oferă Ucrainei asistență militară pentru a ajuta Ucraina să respingă agresiunea neprovocată a Rusiei, dar nu sunt implicate în lupte.
Mitul 3
Ucraina încearcă să obțină arme nucleare, atacă infrastructura nucleară civilă și ascunde arme în centralele nucleare. Ucraina lucrează la o „bombă murdară”. Ar fi legitim ca Rusia să utilizeze arme nucleare tactice împotriva Ucrainei.
Deși sunt multe de explicat aici, în ansamblu, tactica este clară. Retorica panicardă urmărește să exploateze aversiunea rațională a opiniei publice față de armele nucleare, iar retorica nucleară din ce în ce mai belicoasă care vizează Ucraina a fost un fir conductor permanent în discursurile de război favorabile Kremlinului.
În pofida acuzațiilor constante din partea Kremlinului, nu există nicio dovadă că Ucraina a încercat vreodată să fabrice arme nucleare pentru a le utiliza împotriva Rusiei sau a oricui altcuiva.
De fapt, Ucraina este o țară fără arme nucleare din 1994, când a semnat Memorandumul de la Budapesta. Este una dintre puținele țări din lume care au renunțat la arsenalul nuclear, eliminând armele pe care le-a moștenit de la Uniunea Sovietică.
Pe de altă parte, Rusia a uitat în mod convenabil angajamentul pe care și l-a asumat atunci când a semnat tratatul, confirmând că va respecta independența, suveranitatea și frontierele Ucrainei.
Kremlinul nu se dă înapoi nici de la a arăta cu ușurință „pisica nucleară” pentru a da vina pe alții, nici de la amenințări voalate sau de la șantajul nuclear pentru a-și sprijini agresiunea.
Crearea unei imagini de animal încolțit, dar care dispune de arme nucleare (după cum subliniază întotdeauna demagogii favorabili Kremlinului) joacă în avantajul Kremlinului.
Rusia s-a folosit de acuzațiile potrivit cărora Ucraina încearcă să creeze o „bombă murdară” ca pretext pentru o escaladare mai accentuată a conflictului. Ucraina a invitat AIEA să investigheze siturile despre care Rusia a declarat că sunt utilizate pentru fabricarea bombelor murdare. AIEA nu a găsit nicio dovadă că Ucraina dezvoltă materiale nucleare pentru a fi utilizate împotriva Rusiei.
Afirmațiile potrivit cărora Ucraina își prejudiciază în mod intenționat propria infrastructură nucleară civilă sunt, de asemenea, nefondate. De fapt, Ucraina și SUA au încercat în mod repetat să dezamorseze tensiunea din jurul centralei nucleare de la Zaporijia.
Rusia a întreprins numeroase acțiuni imprudente care au vizat această instalație, plasând echipamente militare și trupe în incintă, utilizând împrejurimile acesteia ca bază pentru atacuri cu rachete și misile, preluând controlul de facto asupra instalației și tăind legătura cu principala sa linie electrică în mai multe rânduri.
AIEA nu a confirmat niciun bombardament sau atac ucrainean asupra centralei electrice nici înainte, nici după acuzațiile Kremlinului în acest sens.
Citește și: Jumătate de milion de israelieni au ieșit să protesteze contra regimului politic
Mitul 4
Întreaga Europă a sprijinit invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă, la fel cum Europa sprijină în prezent Ucraina nazistă. Rusia continuă Marele Război Patriotic din Ucraina pentru a scăpa lumea de naziști.
Am urmărit îndeaproape, vreme de mulți ani, utilizarea de către Kremlin a discursului legat de „spectrul nazismului”. Pe tot parcursul războiului, Kremlinul a utilizat în mod constant această figură de stil convenabilă în scopul dezinformării, pentru a prezenta o imagine dezumanizată și denigratoare a ucrainenilor.
Prezentarea Rusiei de către Putin ca îmblânzitor modern al nazismului este un exemplu clasic de proiecție – o modalitate prin care Kremlinul își transferă vina pentru propriile acțiuni distructive.
Acuzațiile potrivit cărora întreaga Europă a sprijinit invadarea Uniunii Sovietice de către Germania nazistă sunt mai mult decât bizare. Acestea întorc istoria pe dos. De fapt, până în 1942, coaliția anti˗Hitler includea 26 de state, precum și guvernele aflate în exil ale țărilor europene ocupate.
Invocarea de către Rusia a combaterii nazismului pentru a declanșa un răspuns psihologic sau emoțional puternic nu este doar manipulatoare, ci este de-a dreptul absurdă, în special dacă se are în vedere tendința Kremlinului către o retorică antisemită deschisă.
Citește și: Aktual24: Soldații ucraineni din Germania finalizează antrenamentul pe tancul Leopard 2
Mitul 5
Ucraina este o creație artificială, nu un stat suveran. Din punct de vedere istoric, teritoriul ucrainean este rusesc. Locuitorii acestui teritoriu și-au exprimat în mod liber voința politică de a se întoarce în Rusia și este datoria patriotică a Rusiei să îi elibereze și să îi protejeze.
Ucraina este un stat suveran, cu o identitate proprie și o istorie îndelungată. Negarea statalității și a suveranității Ucrainei este un alt discurs de dezinformare, pe care susținătorii Kremlinului îl agită de ani de zile.
Atunci când Rusia a încercat să justifice acaparările ilegale ale teritoriilor prin organizarea unor simulacre de referendumuri în teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei, nu a fost surprinzător faptul că ecosistemul de dezinformare favorabil Kremlinului s-a pus în funcțiune din nou pentru a contesta suveranitatea Ucrainei.
Susținătorii Kremlinului au utilizat adesea revizionismul istoric ca tactică de manipulare pentru a orienta discursul public către sprijinirea politicilor actuale ale Kremlinului, inclusiv a încercărilor de anexare ilegală a teritoriilor ocupate temporar din Ucraina.
Obsesia lui Putin de a rescrie istoria a fost la fel de bine documentată.
Simulacrele de referendumuri nu au fost nici libere, nici democratice. Alegătorii au fost constrânși să voteze, iar soldați înarmați au mers din ușă în ușă pentru a colecta voturile, în contradicție directă cu Constituția Ucrainei.
Întregul proces a încălcat dreptul internațional și a fost condamnat de rezoluțiile ONU privind anexarea. Decizia privind anexarea ilustrează natura imperialistă a războiului din Rusia.
Mitul 6
Rusia luptă în Ucraina împotriva imperialismului și a neocolonialismului occidental pentru a crea o ordine mondială multipolară în care țările să nu intervină în treburile interne ale altor țări.
Regimul de la Kremlin încearcă de mult timp să se poziționeze public ca antiimperialist și anticolonialist. Cu toate acestea, războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a scos în evidență propriile ambiții imperiale și coloniale ale Rusiei față de vecinii săi din Europa, Caucaz și Asia.
Prin lansarea unui război în estul Ucrainei în 2014, prin anexarea ilegală a Crimeii în același an și prin începerea unei invazii la scară largă în 2022, Rusia a încălcat grav dreptul internațional și Carta ONU, amenințând pacea, securitatea și stabilitatea la nivel mondial.
La 2 martie 2022, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat, cu o majoritate covârșitoare, o rezoluție prin care respinge invadarea brutală a Ucrainei de către Federația Rusă și solicită Rusiei să își retragă imediat forțele și să respecte dreptul internațional.
În octombrie 2022, Adunarea Generală a ONU a votat cu o majoritate covârșitoare condamnarea încercărilor Rusiei de a anexa patru regiuni ocupate temporar din Ucraina, în urma unor simulacre de referendumuri.
Condamnarea la nivel mondial a agresiunii militare a Rusiei împotriva unui vecin pașnic arată că Rusia este singură și izolată.
Citește și: Fugarii: de ce se lasă România umilită?
Mitul 7
Ucraina comite genocid în Donbas de ani de zile, iar Rusia a trebuit să intervină pentru a proteja poporul. De asemenea, Ucraina organizează înscenări și pune în scenă atrocități pentru a acuza Rusia de comiterea de crime de război.
Acuzarea Ucrainei de comiterea de crime de război și genocid este probabil una dintre cele mai malefice minciuni ale dezinformării favorabile Kremlinului.
Genocidul este distrugerea deliberată și sistematică a unui grup de persoane din cauza etniei, naționalității, religiei sau rasei lor.
Niciun astfel de plan nu a existat în Ucraina și nu a existat niciodată vreo dovadă în sprijinul afirmațiilor Rusiei.
Unul dintre cele mai importante exemple că Rusia își proiectează propriile crime împotriva Ucrainei se referă la atrocitățile comise de soldații ruși în Bucea. Acuzația potrivit căreia Ucraina a organizat înscenări pentru a da vina pe Rusia este la fel de nerușinată pe cât este de neadevărată. În schimb, crimele de război ale Rusiei au fost deja anchetate în Bucea, Irpin, Mariupol și în multe alte locuri.
În plus, atacurile deliberate ale Rusiei asupra civililor și infrastructurii, inclusiv asupra școlilor, spitalelor și cartierelor rezidențiale, au fost bine documentate, de exemplu la Cernigău, Mariupol, Harkov și în alte părți. Potrivit Biroului ONU pentru Drepturile Omului, acestea ar putea fi considerate crime de război.
Citește și: De ce plătim mai mult pentru tratamente şi nu mai găsim unele pastile în farmacii
Mitul 8
Rusia duce un război sfânt împotriva sataniștilor fără Dumnezeu din Ucraina pentru a proteja creștinismul și valorile tradiționale.
Deși acest lucru ar putea părea o acuzație foarte exagerată, pentru a-și justifica războiul împotriva Ucrainei, Rusia a făcut adesea referire la lupta sfântă pe care ar duce-o împotriva Satanei însuși. În primele săptămâni și luni ale războiului, Kremlinul a utilizat acuzațiile de loialitate nelegiuită a Ucrainei față de forțele lui Hades pentru a explica lipsa progreselor Rusiei pe câmpul de luptă.
Adesea, experții în dezinformare favorabili Kremlinului, în special Vladimir Soloviov, utilizează acest discurs de dezinformare împreună cu acuzații nefondate împotriva Ucrainei care ar fi încercat să distrugă Biserica Ortodoxă.
Această tactică manipulatoare a apărut în 2019, când Biserica Ortodoxă a Ucrainei a primit statutul de biserică independentă și, din nou, în noiembrie 2022, când guvernul ucrainean a anunțat că urma să elaboreze o lege de interzicere a bisericilor afiliate Rusiei.
Demonizarea Ucrainei și a susținătorilor săi occidentali ca necredincioși nelegiuiți merge mână în mână cu dezinformarea favorabilă Kremlinului potrivit căreia Occidentul dorește să distrugă „valorile tradiționale”. Împreună, aceștia portretizează Rusia ca protectoare a acestor valori.
Acest discurs de dezinformare privind protejarea valorilor amenințate este îmbibat de homofobie, ceea ce face adesea să sune de-a dreptul a discurs de incitare la ură.
Citește și: Evaluări gratuite, fără bilet de trimitere, pentru tuberculoză
Mitul 9
SUA au finanțat, au dezvoltat și au derulat programe de fabricare a unor arme biologice secrete în laboratoare din Ucraina, testând armele biologice asupra populației locale și înarmând Ucraina cu arme biologice pentru a ataca Rusia.
Poveștile fabricate cu privire la „biolaboratoare americane clandestine” sunt un caz clasic de teorie a conspirației combinată cu o retorică panicardă, formulă utilizată adesea de Kremlin pentru a distrage atenția și a crea confuzii.
Utilizat inițial pentru a împiedica parteneriatul SUA-Ucraina menit să reducă amenințările biologice, ecosistemul de dezinformare favorabil Kremlinului a reciclat o veche campanie de dezinformare pentru a justifica invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia.
Dezinformarea favorabilă Kremlinului urmărește să estompeze linia de demarcație dintre armele biologice și cercetarea biologică, provocând teamă și discreditând Ucraina.
Surse oficiale, inclusiv Înaltul Reprezentant al ONU pentru probleme de dezarmare, Izumi Nakamitsu, au demontat în mod repetat acuzațiile potrivit cărora laboratoarele biologice finanțate de SUA din Ucraina sunt utilizate în scopuri militare.
Citește și: Deraierea de la Roșiori, produsă din cauza CFR Călători. Minciuni oficiale
Mitul 10
UE nu poate supraviețui fără resursele energetice rusești. SUA a îndemnat UE să pună în aplicare politici care au provocat o criză energetică mondială, deoarece criza aduce beneficii companiilor energetice americane.
Kremlinul are o tradiție îndelungată în ceea ce privește utilizarea energiei ca armă în relațiile sale externe, iar răspândirea dezinformării face parte integrantă din această tactică.
Doar că, de această dată, strategia Rusiei de a intimida UE prin oprirea fluxurilor de gaze s-a întors în mod spectaculos împotriva Kremlinului.
Atunci când Rusia a solicitat ca Europa să aleagă între Ucraina și energia rusă, răspunsul european a fost fără echivoc – Ucraina.
UE și statele sale membre au luat rapid mai multe contramăsuri pentru a spori securitatea energetică, cum ar fi planul REPowerEU și planul „Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă”, care constă în reducerea voluntară cu 15 % a cererii de gaze naturale.
Depozitele subterane de gaze ale UE au fost alimentate la peste 95 % din capacitatea lor, mult mai mult decât obiectivul de a atinge 80% din capacitate stabilit pentru 1 noiembrie 2022. Europa a fost pregătită să facă față iernii și a reușit să reziste șantajului energetic al Rusiei.
Dezinformarea favorabilă Kremlinului încearcă, de asemenea, să submineze comunitatea transatlantică, creând o imagine falsă a pierderii suveranității UE.
Mai precis, s-a susținut că SUA au subjugat UE și beneficiază de pe urma turbulențelor de pe piețele mondiale ale energiei.
Cu toate acestea, diversificarea aprovizionării cu energie este o piatră de temelie a politicii energetice a UE. Aceasta contribuie la consolidarea securității energetice europene, la prevenirea monopolizării și la introducerea unei concurențe sporite pe piața energiei.
Citește și: Impact și oportunități în comunitatea creativă ieșeană – Classix in Focus 2023
Mitul 11
UE a cauzat o penurie alimentară la nivel mondial prin interzicerea produselor agricole și a îngrășămintelor din Rusia. Rusia nu este responsabilă de criza alimentară mondială. UE păstrează toate cerealele din Ucraina, înfometând alte țări.
Invadând Ucraina, Rusia a exclus efectiv produsele alimentare ucrainene de pe piețele mondiale și a agravat situația economică mondială. Acțiunile Rusiei alimentează prețuri ridicate la energie și îngrășăminte în întreaga lume, un fenomen care are un impact deosebit asupra Africii și a țărilor celor mai vulnerabile, dar afectează din ce în ce mai mult și alte țări și regiuni.
La nivel mondial, conflictele, schimbările climatice și efectele de durată ale pandemiei de COVID-19 au un impact devastator asupra sistemelor alimentare și asupra persoanelor care depind de acestea. În acest context, agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei a agravat în mod semnificativ aceste provocări și vulnerabilități.
Prin bombardarea infrastructurii ucrainene de energie, apă și transport, arderea culturilor și furtul cerealelor ucrainene, distrugerea echipamentelor agricole și a depozitelor de combustibil și minarea terenurilor agricole din Ucraina, Rusia a subminat producția alimentară pe termen lung în Ucraina și capacitățile de export ale acesteia.
În plus, Rusia continuă să aplice taxe de export și contingente de export atât pentru îngrășăminte, cât și pentru cereale, cum ar fi grâul, meslinul, secara, orzul și porumbul.
Sancțiunile UE exclud în mod explicit aprovizionarea cu alimente și îngrășămintele: nu există sancțiuni pentru exporturile de produse alimentare rusești către piețele mondiale.
Oricine poate utiliza, cumpăra, transporta și achiziționa alimente și îngrășăminte care provin din Rusia. Contrar dezinformării din partea Rusiei, niciun stat membru al UE nu blochează donațiile de îngrășăminte rusești destinate țărilor aflate în dificultate.
Potrivit ONU, majoritatea exporturilor de alimente facilitate prin intermediul Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră sunt direcționate către țări din afara UE. Doar 34 % din aceste cantități au ajuns în UE, iar 64 % din grâul exportat a fost direcționat către economiile în curs de dezvoltare.
Uniunea Europeană, alături de partenerii internaționali, se află în prima linie a eforturilor globale de combatere a insecurității alimentare. De la punerea în aplicare a culoarelor de solidaritate și a Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră, prețurile la alimente au scăzut continuu, revenind la nivelurile anterioare războiului.
Mitul 12
Sancțiunile occidentale împotriva Rusiei sunt ilegale și provoacă prejudicii la nivel mondial. Acestea destabilizează economia mondială și determină creșterea costului vieții pentru cetățenii obișnuiți din întreaga lume. Sancțiunile nu au niciun efect asupra economiei ruse, iar Rusia a dovedit că sancțiunile nu funcționează.
Dezinformarea favorabilă Kremlinului cu privire la UE și la sancțiunile occidentale reprezintă un exemplu de contradicție. Pe de o parte, sancțiunile sunt o formă de constrângere ilegală și inacceptabilă, dar, pe de altă parte, nu au niciun impact asupra Rusiei.
Acest discurs de dezinformare minimalizează impactul sancțiunilor asupra populației din Rusia și creează imaginea falsă că Occidentul se prăbușește. Pe plan internațional, Kremlinul își propune să stârnească temeri nefondate cu privire la faptul că acțiunile occidentale împotriva Rusiei au consecințe negative pe plan mondial.
Toate sancțiunile UE respectă pe deplin obligațiile care decurg din dreptul internațional. Sancțiunile reduc mijloacele de care dispune Rusia pentru a finanța războiul și pentru a achiziționa componente-cheie pentru complexul său militar-industrial.
Efectele sancțiunilor sunt vizibile în toate sectoarele majore ale economiei Rusiei. În 2022, deficitul bugetar al Rusiei a explodat, mărindu-se de 14 ori. Economia a scăzut cu până la 5 % în 2022. Sancțiunile funcționează.
Decizia internațională de plafonare a prețului petrolului vizează limitarea creșterilor prețurilor determinate de condițiile extraordinare de piață.
Acest lucru va reduce drastic veniturile pe care Rusia le obține din petrol de la invadarea Ucrainei. Plafonul prețului petrolului va contribui, de asemenea, la stabilizarea prețurilor energiei la nivel mondial, atenuând în același timp consecințele negative asupra aprovizionării cu energie a țărilor terțe.
Sancțiunile UE prevăd derogări importante. Acestea exclud în mod explicit aprovizionarea cu alimente și îngrășămintele. Și, deși spațiul aerian european nu este deschis aeronavelor rusești, statele membre ale UE pot autoriza survolarea spațiului lor aerian de către aeronavele rusești, dacă acest lucru este necesar în scopuri umanitare.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Pixabay.com)
Articol realizat în cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european”, sprijinit de Comisia Europeană prin European Education and Culture Executive Agency, realizat de un consorțiu de organizații în România, Bulgaria și Italia.
